Numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale din Bucureşti este într-o scădere drastică în 2023. În perioada ianuarie - septembrie din acest an au fost acordate cu 22% mai puţine autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu perioada similară din 2022 şi cu 42% mai puţine faţă de ianuarie - septembrie 2021, potrivit datelor INS.

„O scădere drastică se poate observa şi în ceea ce priveşte suprafaţa utilă total autorizată: dacă în 2022 s-a înregistrat o creştere anuală, în ciuda scăderii numărului total de autorizaţii, suprafaţa autorizată în primele nouă luni din 2023 este cu peste 47% mai mică faţă de cea autorizată în primele nouă luni din 2022. Mai mult, Ilfovul a ajuns să depăşească în mod constant Bucureştiul în ceea ce priveşte suprafaţa utilă autorizată, ceea ce nu se întâmpla în anii anteriori. Ţinând cont de ciclurile de aprobare şi de dezvoltare, situaţia actuală ar urma să aibă un impact mult mai semnificativ asupra livrărilor de locuinţe din Bucureşti pe termen mediu“, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN România.

Atât în Bucureşti, cât şi în Ilfov, volumele de autorizaţii emise în perioada de creştere 2020-2022 sunt semnificativ sub cele din perioada 2008-2009.

Numărul de autorizaţii de construire în Bucureşti, doar pentru perioada ianuarie-septembrie, în 2023 a înregistrat o scădere de 22% faţă de perioada similară din 2022 şi 42% faţă de 2021.

Lipsa autorizaţiilor de construire vine în contextul PUZ-urilor anulate şi al lipsei unui Plan Urbanistic General al Capitalei, aflat în lucru în acest moment. Anterior, primarul Capitalei Nicuşor Dan a declarat că nu a blocat construcţiile, semnând câteva sute de autorizaţii de construire pe an şi respingând câteva zeci, dar nu a avizat PUZ-uri.

În acest context, cererea pentru apartamente noi din Bucureşti a înregistrat o creştere de 46% în cel de-al doilea trimestru al anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce oferta are un minus de 26%, arăta o analiză a imobiliare.ro prezentată în Bucharest Real Estate Club (BREC).

Cererea pentru locuinţe a crescut în fiecare zonă din Bucureşti, începând de la 11% în vest până la 54% pentru zona de nord.

Lipsa autorizaţiilor în Bucureşti şi creşterea numărului lor în Ilfov pun presiune tot pe infrastructura Capitalei, în condiţiile în care noi drumuri care să faciliteze accesul sunt încă pe hârtie, parcări cu puncte de park&ride sunt prea puţine, iar transportul în comun rămâne deficitar, chiar dacă au fost realizate îmbunătăţiri. Pe de altă parte, Bucureştiul are o densitate dublă faţă de Budapesta sau Varşovia, iar traficul rutier este considerat a fi printre cele mai aglomerate din lume, iar în multe zone ale Capitalei s-au construit prea multe blocuri noi, dar fără şcoli, grădiniţe sau alte elemente de infrastructură.

Bucureştiul şi-a diminuat semnificativ ponderea în numărul locuinţelor nou livrate în ultimii trei ani, în detrimentul unor zone secundare precum regiunea Ilfov, pe fondul blocajului administrativ şi al incertitudinii climatului privind dezvol­tarea urbanistică, susţin reprezentanţii BREC - Bucharest Real-Estate Club, aso­cia­ţie care reuneşte cei mai mari dezvolta­tori de real-estate de pe piaţa locală.

Potrivit datelor de la INS, ponderea Bucureştiului în numărul locuinţelor nou livrate a scăzut în 2022 la 54,7%, de la 66,5% în 2020, în timp ce ponderea judeţului Ilfov a crescut de la 33,5% în 2020 la 42,6% în 2022.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată scăderea ponderii numărului de locuinţe livrate în Bucureşti în detrimentul celor livrate în Ilfov. Astfel, de la 66,5% în 2020, aceasta a scăzut consecutiv la 60,60% în 2021, ajungând la 57,40% în 2022, în timp ce ponderea judeţului Ilfov a crescut.

Despina Ponomarenco, Preşedinte BREC, explica anterior faptul că blocajul urbanistic are efecte clare în ceea ce priveşte accesibilitatea noilor locuinţe din Bucureşti. "Creşte ponderea livrărilor din zonele limitrofe, acest fapt având un impact direct asupra creşterii valorilor de trafic şi a poluării din Capitală, unde oamenii vin să lucreze, să îşi aducă copiii la şcoală sau pentru activităţi sociale", explică

În paralel, contribuţia Bucureştiului la PIB-ul naţional a scăzut de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021 şi până la 29,8% în 2022, nivel similar cu cel din 2010, din plină criză financiară, conform cu situaţiile financiare depuse la ANAF (de companiile active în industria de construcţii şi imobiliare) precum şi cu statisticile INS consultate de analiştii BREC.

În acest context, estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 3,45 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026, în timp ce pierderea din valoarea adăugată în economie pentru aceeaşi perioadă este de 10,4 miliarde de euro.