În acest interviu pentru cotidianul The New York Times (NYT), în care le răspunde celor care îl acuză că a cedat prea mult, Obama reproşează Israelului că a întors spatele americanilor, în faţa ostilităţii iraniene. Şeful statului american sugerează totodată că ar putea accepta o formă de vot în Congres, cu condiţia să nu-i blocheze capacitatea de a duce acordul la bun sfârşit.

"Acesta este de departe cel mai bun pariu al nostru în a ne asigura că Iranul nu obţine o armă nucleară", a declarat Obama în interviul acordat editorialistului NYT Thomas L. Friedman şi publicat duminică. "Ceea ce vom face noi intrând în acord este să trimitem un mesaj foarte clar iranienilor şi întregii regiuni că, dacă cineva se pune Israelul, America va fi acolo".

În interviu, care a avut loc sâmbătă, Obama a oferit noi detalii despre felul în care inspectori internaţionali vor încerca să pătrundă în presupuse instalaţii nucleare secrete şi despre secvenţa care va conduce la anularea sancţiunilor. Amândouă au reprezentat probleme majore în ultimele zile de negocieri, în Elveţia, iar descrierea lui Obama diferă, în puncte-cheie, de interpretările Iranului.

Această diferenţă sugerează că cele mai dure momente ale negocierilor abia urmează, având în vedere că angajamentele asumate săptămâna trecută urmează să fie trecute într-un document scris, care să fie semnat de către toate părţile până la 30 iunie. Însă Obama pare să câştige spaţiu de manevră, în contextul în care republicanii au anunţat că-i vor acorda timp până atunci să vadă cum arată decizia finală, înaintea unei eventuale intervenţii.

Potrivit acordului, negociat de şase mari puteri, Iranul a acceptat să-şi reducă semnificativ programul nuclear în următorii 10-15 ani şi să accepte inspecţii internaţionale intense. În schimb, comunitatea internaţională va ridica sancţiunile economice.

Teoretic acordul împiedică Iranul să poată construi rapid o bombă, însă îi lasă programul nuclear, chiar dacă mult diminuat, provocând atât critici din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu şi liderilor republicani din Congres, cât şi scepticismul unor aliaţi arabi şi multor democraţi.

Dacă Iranul se îndreaptă către capabilităţi nucleare sau nu este una dintre cele mai controversate probleme de politică externă din Occident.

Obama s-a angajat să intensifice susţinerea securităţii israeliene. "Voi considera un eşec al meu, un eşec fundamental al preşedinţiei mele dacă, sub privirea mea, ori ca o consecinţă a ceea ce am făcut, Israelul va deveni mai vulnerabil", a subliniat el. De asemenea, preşedintele american a spus că vrea să se folosească de reuniunea pe care a convocat-o la Camp David pentru a "oficia" ajutorul în domeniul securităţii dedicat aliaţilor arabi ameninţaţi de Iran.

Denunţând amestecul Congresului, Obama li s-a adresat republicanilor. El respinge proiectul de acordare Congresului a dreptului de a aproba sau respinge acordul. Însă, când a fost întrebat ce părere are despre un vot cu caracter neconstrângător, preşedintele a părut să-l susţină. Republicanii au respins imediat, la “Fox News Sunday", ideea unui vot cu caracter neconstrângător.

În baza acordului, Iranul urmează să-şi limiteze îmbogăţirea uraniului la instalaţia de la Natanz la un nivel destinat doar uzului civil, să renunţe la aproximativ două treimi din centrifugele instalate, să transforme instalaţia subterană de îmbogăţire a uraniului de la Fordo în centru de cercetare şi să modifice reactorul de apă grea de la Arak astfel încât să nu poată să producă plutoniu pentru o bombă atomică.

Însă structura inspecţiilor internaţionale este vagă, iar calendarul anulării sancţiunilor la fel.

Obama a precizat că inspecţiile vor putea monitoriza "întregul lanţ nuclear" şi că o "comisie de aprovizionare" va examina importurile iraniene, pentru a se asigura că echipamentul va fi adecvat unor scopuri nucleare paşnice, ci nu militare. Inspectorii de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) "pot merge oriunde", a subliniat el. Însă administraţia a rămas vagă în definirea termenului "oriunde", iar Iranul a anunţat că nu va fi necesar să permită inspecţii în baze militare.

Preşedintele american a mai spus că sancţiunile urmează să fie anulate numai după ce Iranul îşi onorează angajamentele. "Încă mai sunt detalii de stabilit", a spus el, "însă cadrul, cred, îndeamnă Iranul să facă ceea ce este necesar să facă la Fordo, cu centrifugele şi aşa mai departe. În acel punct, apoi, sancţiunile ONU sunt suspendate".

Obama a prezentat acordul în domeniul nuclear în termeni mai largi, admiţând că este nesigur în legătură cu intenţiile liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, cu care a corespondat. "El este destul de dificil de citit", a spus Obama. Scrisorile ayatollahului sunt, a precizat el, pline de "o mulţime de evocări a ceea ce el percepe drept nedreptăţi trecute făcute Iranului". Însă preşedintele a subliniat că este grăitor faptul că ayatollahul le-a permis negociatorilor să facă anumite concesii.

"Cine ştie? Iranul se poate schimba", a spus Obama, subliniind că, în caz contrar, Statele Unite îşi menţin "cea mai mare parte din puterea de foc" pentru orice eventualitate.