O ţară blestemată: Când primii care fură sunt cei care păzesc bugetul, nu mai e nimic de făcut
Există în arhive o poză cu el. Stă în primul rând, dar pe cel mai lăturalnic loc, în dreapta, în sala de presă a Palatului Victoria. Pare singur şi izolat. Îngrozit în singurătatea lui. Capul grizonat i-a căzut în piept şi toată povara lumii i-a coborât pe umeri. Este o zi din iunie 2010, iar, de la tribuna de presă din sala de conferinţe a Guvernului, premierul Emil Boc dă detalii legate de anunţul făcut de preşedintele Traian Băsescu de tăiere a salariilor bugetarilor cu 25% şi de majorare a TVA la 24%.
Ieri, 18 aprilie 2018, la opt ani de atunci, Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) i-a cerut oficial preşedintelui ţării încuviinţarea urmăririi penale împotriva lui - întrucât a fost ministru, legea cere această procedură. Numele acuzatului: Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor. Acuzaţia: corupţie. Şpaga primită, potrivit acuzaţiilor procurorilor: 2 milioane de euro, dintr-un „fond de şpagă“ de 20 de milioane de euro din care s-ar mai fi înfruptat alţi barosani precum Ionuţ Costea, fostul şef al Eximbank, sau Cristian Boureanu, fost deputat şi tovarăş de afaceri al ministrului. Societatea păgubită: CFR. Motivul care a făcut posibilă mita: reabilitarea infrastructurii feroviare, una dintre cele mai cumplite probleme ale României.
Iată ce spun procurorii, între multe altele: „Concret, în perioada 23 decembrie 2009 şi 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian şi Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea şi plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea şi plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti – Câmpina“.
M-am uitat ieri din nou peste fotografia de care vorbeam la început. Iulie 2010. Aşadar, în vreme ce imaginea oficială îl arăta pe Vlădescu pătruns de griji, desigur, de grijile poporului ale cărui venituri tocmai fuseseră tăiate cu 25%, a cărui taxă pe consum tocmai fusese majorată cu 26% (de la 19% la 24%), toate acestea pentru a menţine statul pe linia de plutire, conturile ministrului finanţelor erau alimentate cu 2 milioane de euro, bani veniţi din jaful practicat asupra statului ale cărui fonduri chiar el le administra. Jaf din banii oamenilor cărora tocmai le majorase taxele.
Cum să-ţi poţi imagina că un stat poate rezista când este furat de Ministerul de Finanţe? Cum să construieşti drumuri şi autostrăzi când jaful vine din Ministerul Transporturilor şi de ce să te mai miri că trenul de la Bucureşti la Cluj face 12 ore pentru doar 500 de kilometri?
