Proiectul de cercetare are trei obiective: să demonstreze că ADN-ul care conţine vaccinuri ARNm poate fi integrat cu succes în celulele vegetale; să demonstreze că plantele pot reproduce suficient ARNm pentru a înlocui metodele actuale de vaccinare; şi pentru a determina doza corectă, potrivit ctvnews.

„În mod ideal, o singură plantă ar produce suficient ARNm pentru a vaccina o singură persoană", a declarat Juan Pablo Giraldo, cercetător principal şi profesor asociat la Departamentul de Botanică şi Ştiinţe ale Plantelor al UCR, într-un comunicat de presă.

„Testăm această abordare cu spanac şi salată verde şi avem obiective pe termen lung ca oamenii să le cultive în propriile lor grădini”, a adăugat el. „Fermierii ar putea creşte în cele din urmă câmpuri întregi cu acestea”, susţine Juan Pablo Giraldo.

Cheia introducerii vaccinurilor ARNm în plante sunt cloroplastele, potrivit lui Giraldo, care sunt organele mici din celulele vegetale, responsabile de fotosinteză.

„Sunt fabrici mici, alimentate cu energie solară, care produc zahăr şi alte molecule ce permit creşterea plantei”, a spus Giraldo. „Sunt, de asemenea, o sursă neexploatată pentru fabricarea moleculelor dorite”, a mai adăugat cercetătorul.

Studiile anterioare realizate de Giraldo au arătat că aceste cloroplaste pot crea gene care nu fac parte în mod natural din plantă. Acest lucru a fost realizat prin trimiterea materialului genetic străin într-o carcasă de protecţie în celulele plantei.

Cercetări similare asupra unui „vaccin comestibil” anti-COVID-19 sunt în desfăşurare.

O echipă de oameni de ştiinţă, condusă de Allyson MacLean, profesor asistent în cadrul Departamentului de Biologie al Universităţii din Ottawa, lucrează de mai bine de un an la un mijloc alternativ de imunizare împotriva virusului.

Metoda lor implică expresia antigenelor virale la plantele comestibile, inclusiv salată şi spanac, pe care oamenii le-ar mânca apoi. Testarea vaccinului a început deja ca parteneriat cu Spitalul Ottawa.

Tehnologia utilizată în unele vaccinuri convenţionale COVID-19 funcţionează prin utilizarea ARNm pentru a oferi celulelor umane instrucţiuni genetice pentru fabricarea anticorpilor împotriva bolilor specifice.

Una dintre provocările vaccinurilor pe bază de ARNm este necesitatea de a fi păstrate la temperaturi scăzute pentru a menţine stabilitatea în timpul transportului şi depozitării.

Dacă proiectul de cercetare UCR are succes, nu numai că ar putea face posibilă apariţia „vaccinului comestibil” pe bază de ARNm, ci şi crearea unui vaccin ARNm capabil să fie stocat la temperatura camerei.

„Sunt foarte încântat de toate aceste cercetări”, a spus Giraldo. Acesta a adăugat: „Cred că ar putea avea un impact uriaş asupra vieţii oamenilor”.

Proiectul de cercetare este susţinut de o subvenţie de 500.000 de dolari de la Fundaţia Naţională pentru Ştiinţe din SUA.