Numărul de avize de muncă emise de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a fost în 2019 de 29.800, aproape triplu faţă de numărul de avize de muncă emise în 2018, când 10.500 de lucrători din afara spaţiului european au primit aprobarea de a lucra pe teritoriul României, arată datele instituţiei citate, la solicitarea ZF. „Probabil ar fi fost o explozie şi în 2018 şi în 2017. Mediul de afaceri cu siguranţă ar fi adus mai mulţi muncitori noneuropeni, dar, având în vedere că se ştia că este cota destul de mică, nu s-au făcut planificări pentru un număr foarte mare de angajaţi“, comentează pentru ZF Elena Antoneac, de la Xpath Global, companie care oferă servicii de imigrare şi mobilitate globală.

Ca o particularitate a anului 2019 din acest punct de vedere se remarcă o creştere a numărului avizelor de muncă pentru lucrătorii înalt calificaţi, potrivit reprezentanţilor IGI. Astfel, cele mai multe avize au fost acordate lucrătorilor permanenţi, iar ponderea personalului înalt calificat între aceştia a crescut, chiar dacă muncitorii necalificaţi rămân cei mai mulţi. Contingentul de avize pentru lucrătorii migranţi (numărul maxim de avize de muncă ce poate fi acordat lucrătorilor din afara spaţiului european) a fost în România în 2019 de 30.000, după ce a fost suplimentat cu 10.000 în a doua parte a anului. În 2018 contingentul a fost de 15.000. Anul acesta s-au oferit 30.000 de avize de muncă la prima strigare, cu posibilitatea de a fi suplimentat oricând, dacă cererea va fi mare, explică reprezentanţii IGI.

„Din punctul nostru de vedere este un lucru foarte bun (faptul că numărul maxim de avize de muncă poate creşte - n. red.) pentru că noi considerăm că, având în vedere că România are o hemoragie de forţă de muncă, nu cred că este o ţară care să aibă nevoie neapărat de cotă. Din punctul meu de vedere ar trebui să se pună condiţii pe numărul de ani de şedere“, mai spune Elena Antoneac.

Cererea pe piaţa forţei de muncă pentru lucrători migranţi a început să crească în tandem cu adâncirea crizei de forţă de muncă din România. Din ce în ce mai mulţi antreprenori din Români care activează în HoReCa, construcţii şi industrie apelează la importul de forţă de muncă, în special din Asia.

Costurile aducerii unui angajat non-UE sunt de peste 1.000 de euro, până la 2.000, în care intră biletele de avion, taxele, analizele medicale, diferite certificări. Procesul poate dura de la două la patru luni, în funcţie de ţara din care vin candidaţii. Cu toate acestea, printre avantaje, spun angajatorii, se numără faptul că asiaticii care vin să lucreze în Româna sunt statornici şi de obicei serioşi la locul de muncă.