Cearta a izbucnit dupa ce un articol aparut in The Economist sustinea ca avantul premierului Borisov de a lupta cu coruptia risca sa transforme tara intr-un stat politienesc, unde sub sloganul combaterii coruptiei, apreciat de popor, risca sa infloreasca o cultura a fricii si a rafuielii politice.

Presedintele socialist Gheorghi Parvanov a comentat sambata articolul, acuzand guvernul de centru-dreapta condus de Borisov ca sperie cetatenii de rand cu actiunile sale demonstrative anticoruptie si ca incearca sa promoveze legi care limiteaza libertatea presei, menite sa reduca la tacere vocile critice. In acest sens, presedintele a respins o lege care reducea de la 9 la 5 numarul membrilor Consiliului pentru Media Electronice (echivalentul Consiliului National al Audiovizualului de la noi), pregatind terenul pentru a influenta intr-un sens favorabil puterii numirea sefilor televiziunii si ai radioului de stat.

In replica, Boiko Borisov a declarat mai intai ca lui ii pasa doar de parerea persoanelor care conteaza, ca de pilda directorul CIA, Leon Panetta, care a apreciat eforturile anticoruptie ale guvernului, cu ocazia vizitei de miercuri la Sofia. Duminica, Borisov a adaugat ca a trimis scrisori conducerii institutiilor de presa, cerandu-le sa spuna "care dintre ele a fost supusa la presiuni politice in ultimele luni". "Parvanov - nu-i spun presedinte, fiindca e nevrednic de un asemenea titlu - pur si simplu minte", a afirmat premierul.

The Economist dadea exemplul unui procuror care a racnit insulte la un arestat (cazul fostului ministru al apararii, arestat in aprilie intr-un spital unde se trata) sau al fostului premier socialist Serghei Stanisev, aflat sub doua investigatii pe motiv ca a dosit o serie de documente secrete care i-ar fi incriminat pe niste mafioti vanati de actuala putere. Unele dintre aceste cazuri nici nu ajung la proces, insa rezultatul este cresterea de popularitate a unor membri ai puterii (ministrul de interne, durul Tvetan Tvetanov) si, pe de alta parte, paralizia unor structuri ale administratiei, de frica functionarilor de acolo de a nu fi luati la ochi si invinuiti de ceva. "Inainte, oamenii din administratie nu faceau nimic fara spaga. Acum pur si simplu nu mai fac nimic", declarase pentru The Economist Ivan Krastev, directorul Centrului pentru Strategii Liberale, un institut de cercetare din Sofia.

Revista britanica adauga ca pana acum, eforturile de a imbunatati felul cum functioneaza justitia in Bulgaria au fost in mare parte fara rezultat, intrucat arestarile spectaculoase nu sunt urmate si de procese care sa poata dovedi corect si transparent vinovatia arestatului. "Cand tribunalele sunt acuzate ca sunt prea lente, judecatorii raspund ca politia nu e in stare sa stranga dovezi. Dar cand a iesit la iveala ca un tip cu relatii inalte a fost in stare sa influenteze numirea unor judecatori, n-a urmat nici o investigatie si nici demisia celor implicati", scrie The Economist. Cat priveste presa, rolul critic al acesteia e pus la indoiala, intrucat "cele mai multe dintre marile institutii de presa au actionariat tulbure, iar jurnalistii sunt vulnerabili la presiuni externe".

Borisov, actualul prim-ministru si sef al partidului GERB (Cetatenii pentru o Dezvoltare Europeana a Bulgariei), care i-a inlocuit la putere anul trecut pe socialisti, a fost politist, karatist si patron de agentie de bodyguarzi, iar in anii '80 s-ar fi ocupat, conform mai multor acuzatii care i-au fost aduse, de reprimarea etnicilor turci din tara, ca angajat al Oficiului pentru Securitate Nationala.