Dincolo de re­torică şi ideo­logie, politicile pro-familie şi pro-natalitate din Polonia şi Ungaria, ţări văzute ca oile negre ale Europei în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor sexuale şi demo­craţia, au o puternică compo­nentă economică.

♦ În Polonia partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) a introdus în 2016 politica „500plus“ prin care mamele primesc 500 de zloţi (111 euro) pe lună pentru fiecare copil dacă au mai mult de un copil. ♦ În Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban a naţionalizat clinicile de fertilitate, a înlesnit accesul la credite generoase pentru cuplurile care promit să aibă un copil în viitorul foarte apropiat şi acordă facilităţi fiscale pe viaţă pentru femeile cu patru sau mai mulţi copii.

Dincolo de re­torică şi ideo­logie, politicile pro-familie şi pro-natalitate din Polonia şi Ungaria, ţări văzute ca oile negre ale Europei în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor sexuale şi demo­craţia, au o puternică compo­nentă economică.

„În Polonia este greu să nu ai copii“, spune Nicolae, un român plecat la muncă în Polonia, unde şi-a găsit de lucru în departa­mentele financiare ale unor mari corporaţii străine. Nicolae, care se apropie de 40 de ani, are doi copii, amândoi polonezi.

Partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) a introdus în 2016 politica „500plus“ prin care mamele primesc 500 de zloţi (111 euro) pe lună pentru fiecare copil dacă au mai mult de un copil. Aceeaşi sumă o primesc şi tutorii copiilor, dar şi familiile cu venituri mai mici de 800 de zloţi pe lună care au un singur copil. Suma creşte la 1.200 de zloţi dacă copilul are dizabilităţi.

Datele guvernului polonez arată că peste 2,6 mi­lioane de familii cu aproape patru milioane de copii bene­ficiază de programul  „500plus“. În Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban a naţionalizat clinicile de fertilitate, a înlesnit accesul la credite generoase pentru cuplurile care promit să aibă un copil în viitorul foarte apropiat şi acordă facilităţi fiscale pe viaţă pentru femeile cu patru sau mai mulţi copii. Acolo este vorba de „Planul de acţiune pentru protejarea familiei“, un pachet de măsuri implementat începând cu 2019 care are ca scop crearea unei „Ungarii prie­tenoase cu familia“, după cum o arată bannerele uriaşe care întâmpină călătorii sosiţi pe aeroportul Budapestei. Liderii PiS şi Orban au reputaţia de politicieni populişti, naţionalişti, tradiţionalişti şi care stăpânesc maşinării puternice de propa­gandă. Însă încurajarea natalităţii vine dintr-o nevoie economică şi socială urgentă.

Populaţia Europei de Est nu numai că îmbătrâneşte cel mai rapid, dar suferă şi un ritm mai alert de scădere decât cele din alte părţi ale continentului, arată datele Eurostat. Până în 2050, România, Bulgaria, Slovacia, Polonia şi ţările baltice vor înregistra o creştere a vârstei populaţiilor lor cu cel puţin opt ani, relevă estimările biroului de statistică al Comisiei Europene.

Declinul demografic reflectă nu doar reducerea natalităţii, ci şi migraţia masivă în Occident, unde salariile sunt mai mari, iar condiţiile de muncă şi de viaţă sunt de cele mai multe ori mai bune. În plus, în Ungaria, arată Bloomberg, populaţia a suferit cel mai puternic declin din mai mult de un secol anul trecut, ţara est-europeană înregistrând cea mai ridicată rată de mortalitate din lume în timpul pandemiei. Scăderea a fost cea mai ridicată din 1918. Populaţia ţării a scăzut în fiecare an din 1982, ajungând la 9,7 milioane de locuitori la finalul anului trecut.

O parte din aceştia, însă, lucrează sau locuiesc temporar în ţările occidentale vecine. Declinul populaţiei şi îmbătrânirea ei duc la o problemă de viaţă şi de moarte pentru o economie: deficitul de forţă de muncă şi supraîmpovărarea sistemelor de pensii.  În Polonia, alocaţii pentru copil primeşte orice familie, indiferent dacă partenerii sunt căsătoriţi sau nu sau dacă este vorba de familie cu un singur părinte.

Copiii primesc alocaţia, echivalentă cu jumătate din salariul minim pe economie, până la vârsta de 18 ani. Programul „500plus“ este similar cu un venit de bază universal şi reprezintă o îndepărtare de atitudinea paternală a guvernelor anterioare, care considerau că familiile sărace „sunt incapabile să-şi administreze banii“, spune pentru The Atlantic Tomasz Inglot, profesor de ştiinţe politice la Universitatea de stat din Minnesota şi specialist în programe sociale din Europa de est. Pe lângă „500plus“, guvernul polonez a pus în aplicare şi programul „300plus“ prin care oferă bani pentru şcolarizarea copiilor şi un altul, „MamaPlus“, prin care statul garantează mamelor cu patru sau mai mulţi copii o pensie minimă la bătrâneţe, face mai uşor pentru mamele de şcolari să-şi ia concediu şi dă femeilor însărcinate acces gratuit la medicamente.

În Ungaria,„Planul de acţiune pentru protejarea familiei“ include exceptări de la plata unor taxe pentru mamele cu patru sau mai mulţi copii, concediu maternal de trei ani plătit, un credit fără dobândă echivalent cu aproape 30.000 de euro pentru cuplurile tinere care se căsătoresc pentru prima dată. Dacă familia are trei copii, împrumutul nu mai trebuie rambursat. De asemenea, familiile cu trei sau mai mulţi copii sunt eligibile pentru un credit nerambursabil de 7.000 de euro pentru achiziţionarea unei maşini cu şapte locuri.

De asemenea, politicile pro-familie prevăd crearea a 20.000 de creşe şi grădiniţe, tabere de vară ieftine pentru copii, alocaţii pentru bunicii care-şi îngrijesc nepoţii, concediu plătit pentru bunicii care muncesc dar care vor să-şi îngrijească nepotul nou-născut. În plus, de anul viitor tinerii sub 25 de ani nu vor mai plăti impozit pe venit. Guvernul Orban cheltuie aproximativ 5% din PIB pe politici pro-familie. „Fără bani, nu poţi inversa tedinţele negative“, a spus el.