”Câinii sunt cei mai buni prieteni ai omului, dar uneori sunt salvatorii noştri”, sintetizează jurnaliştii de la BBC povestea locuitorilor unui oraş izolat din Alaska şi salvaţi de câini.

În 1925, micul oraş din Nome a fost năpădit de o epidemie de difterie mortală. Pentru a salva locuitorii oraşului, 20 de echipe de câini de sanie au transportat o anti-toxină vitală pe o distanţă de mai mult de 1.000 de kilometri de gheaţă şi zăpadă, în doar şase zile, prin cele mai brutale condiţii de iarnă.

Difteria este o boală cauzată de o infecţie care afectează mai ales nasul şi gâtul, iar netratată, poate fi fatală. În prezent este rară, datorită vaccinurilor, dar în 1925, situaţia era diferită. Epidemia a venit în cel mai prost moment, când oraşul Nome se confrunta cu cea mai dură iarnă din ultimii 20 de ani, motiv pentru care nu existau rezervele de ser necesare tratării bolii. Fără acestea, doctorii oraşului preziceau o rată a mortalităţii de 100%. Cel mai apropiat loc de unde putea fi procurat serul se afla la 1.085 de kilometri, în Neana.  Pe 24 ianuarie 1925, un consiliu de sănătate al oraşului a votat în unanimitate folosirea câinilor de sanie pentru a transporta serul din Neana în Nome.

Acest lucru a fost posibil prin intermediul Serviciului Poştal al Statelor Unite, care folosea câini în mod regulat pentru a transporta poşta în Alaska. În mod normal, parcurgerea rutei pentru serviciul poştal ar fi durat 25 de zile, interval mult prea lung pentru salvarea locuitorilor oraşului Noma, astfel câinii au parcurs ruta respectivă în mai puţin decât un sfert din durata obişnuită.

Câinii husky au fost aduşi în Siberia de un negustor de blană pe nume William Goosak, la începutul secolului XX, după ce el a identificat potenţialul câinilor de sanie. În prezent, astfel de câini concurează în curse de sănii epice şi sunt cele mai rapide mamifere pe distanţe mai mari de 16 kilometri, potrivit BBC.