Preşedintele Băsescu l-a invitat pe vicepreşedintele american Joe Biden la Bucureşti, vizită apreciată de premierul Ponta drept un semnal "liniştitor pentru români", iar premierul Ponta a profitat de ocazie ca să se pozeze cu reprezentanţii Lockheed Martin şi să laude programul de achiziţii de avioane americane F-16, să se bucure că uzinele de armament vor avea de acum comenzi în plus şi să decidă ştergerea datoriilor istorice din industria de apărare, cifrate la 1,1 mld. lei.

După Chuck Hagel, secretarul american al apărării, care a avertizat că membrii NATO vor fi "judecaţi aspru" dacă nu vor creşte bugetele apărării ca reacţie la criza din Ucraina, a venit rândul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a certat acum câteva zile membrii NATO din Est fiindcă măsurile de austeritate din timpul crizei au inclus reduceri ale bugetelor militare de peste 20% în ultimii 5 ani. "E momentul să opriţi tăierile de cheltuieli şi să inversaţi tendinţa", a spus Rasmussen la o conferinţă pentru securitate din Slovacia.

Ulterior, aflat în vizită la Bucureşti, Rasmussen a declarat că majorarea treptată a alocărilor bugetare este necesară noua situaţie dramatică de securitate din Europa", în timp ce preşedintele Traian Băsescu a comentat că angajamentul recent al Guvernului de a creşte alocările bugetare pentru MApN cu 700 mil. lei este un semn bun, dar a adăugat că "poate că mai trebuie discutată cadenţa, pentru că evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid". Bugetul pentru apărare al României este de cca 1,42% din PIB şi ar urma să ajungă la pragul cerut de NATO - 2% din PIB - până în 2017, conform premierului Victor Ponta..

Conducerea NATO e conştientă însă că modelul clasic al relansării economice după o criză pe seama unui efort de război întârzie să-i convingă pe europeni în ritmul dorit. Dacă Suedia a anunţat încă din aprilie că majorează cheltuielile militare, iar Polonia a anunţat că va creşte ponderea în PIB a cheltuielilor de apărare de la 1,8% mai aproape de pragul de 2%, premierul slovac a anunţat însă că în următorii ani nici nu se pune problema de creşteri ale bugetelor militare, iar cehii nu intenţionează să le majoreze (ambele ţări cheltuiesc cca 1% din PIB pe apărare). Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a cărei ţară alocă 1,3% din PIB pe armată, chiar a declarat că prioritatea Europei este acum consolidarea stabilităţii economice şi sociale după criză, nu cheltuielile militare.