♦ Finalizarea lucrărilor pentru încă două unităţi la centrala nucleară de la Cernavodă ar urma să aibă loc în 2032, un obiectiv greu de atins având în vedere că de 30 de ani statul român nu a finalizat nicio investiţie majoră în energie ♦ Şantierul de la Cernavodă ar genera 19.000 de locuri de muncă în industria nucleară, cea mai bine plătită din sectorul energetic, şi ar duce cu siguranţă la revitalizarea unui lanţ pe care România încă îl are, dar pe care l-a neglijat decenii întregi.

La finalul săptămânii trecute, Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, care are acum 2 reactoare de câte 700 MW, a anunţat că a primit o solicitare de completare a ordinii de zi a AGA din data de 14 noiembrie din partea acţionarului său majoritar, Ministerul Energiei. Unul dintre cele mai importantante articole introduse este „aprobarea încheierii contractului EPCM (Inginerie, Procurare şi Management al Construcţiei) privind unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, între societatea EnergoNuclear S.A. şi Asocierea FCSA formată din Fluor B.V., Fluor Energy Transition Inc. Wilmington Sucursala Bucureşti Branch, Candu Energy Inc., Ansaldo Nucleare S.p.A., S&L Engineers, Ltd. şi Sargent & Lundy Energie S.R.L.“

Pasul este major şi, în opinia lui Sebastian Burduja, ministrul energiei, ar putea plasa proiectul nuclear pe o traiectorie care să permită finalizarea acestuia în intervalul 2031-2032. Aceasta ar fi o performanţă uriaşă pentru statul român care are un parcurs aproape neglijabil în ceea ce priveşte punerile în funcţiune în ultimii 30 de ani. Consorţiul internaţional care va realiza investiţia este format din companii globale: Fluor şi Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada, deţinătoarea tehnologiei CANDU, şi Ansaldo din Italia. Finanţarea proiectului este susţinută şi de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: USEXIM (3 miliarde de USD), Canada (2 mld. dolari canadieni, acord semnat la Ottawa) şi Italia (2 miliarde EUR, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare, a comunicat ieri Ministerul Energiei.

„După decenii de aşteptare, punem acest proiect strategic pe un drum fără întoarcere, iar în 2031-2032 vom avea două noi reactoare nucleare la Cernavodă. Investiţia în reactoarele 3 şi 4 a fost blocată timp de decenii. Reuşim astfel să punem proiectul pe un drum fără întoarcere, cu parteneri serioşi, cu o tehnologie deja validată prin operarea unităţilor 1 şi 2, care au fost şi sunt printre cele mai performante reactoare nucleare din lume. Programul nuclear civil românesc merge mai departe şi înseamnă şansa României de a avea energie sigură, la un preţ accesibil şi fără emisii de CO2“, a precizat Sebastian Burduja.

Mai departe, pe site-ul Nuclearelectrica se arată că prin implementarea proiectului celor două reactoare de la Cernavodă, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%, simultan cu dezvoltarea lanţului intern de aprovizionare si a altor industrii colaterale.

„Industria nucleară românească are experienţa şi capabilitatea să participe cu lucrări şi servicii importante la noul proiect de la Cernavodă, experienţă dobândită încă de la punerea în funcţiune şi asigurarea mentenanţei primelor două unităţi nucleare“, se mai precizează pe site-ul Nuclearelectrica. Tot aici, este estimat un număr de 19.000 de locuri de muncă ce ar putea fi create odată demarat şantierul. Realizarea lucrărilor în şantier de construcţie, montaj şi punere în funcţiune este estimată la 69-78 de luni.

Anunţul privind continuarea dezvoltării proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă are loc în contextul în care În luna octombrie 2020, România şi Statele Unite ale Americii au parafat Acordul Interguvernamental privind cooperarea in domeniul industriei nucleare civile, acord care a fost ulterior notificat si avizat de Comisia Europeană.

Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, cooperarea în domenii precum reglementarea, cercetarea şi dezvoltarea, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi şi pregătirea personalului, potrivit informaţiilor oficiale. Suma care ar urma să fie investită în baza acordului este de 8 miliarde de dolari. Acordul va rămâne în vigoare 30 de ani şi va fi prelungit automat cu perioade succesive de cinci ani, cu excepţia cazului în care una din părţi notifică celeilalte părţi intenţia de a nu merge mai departe.