Reprezentanţii RADET au arătat, într-un comunicat de presă trimis agenţiei MEDIAFAX, că s-a luat decizia să se ceară în instanţă suspendarea executării silite întrucât, din cauza acestei acţiuni, regia nu mai poate asigura continuitatea serviciului de utilitate publică. De asemenea, RADET a formulat şi contestaţie la executare silită, tot la Judecătoria Sectorului 3.

Cererea de suspendare a executării silite, acţiune introdusă pe calea procedurii ordonanţei preşedinţiale, va fi judecată joi, iar contestaţia la executare are termen de soluţionare în 25 august.

Suma impusă de Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) prin dosarul de executare este în valoare de 118.146.981,44 de lei, din care 112.226.665,97 de sunt penalităţi de întârziere, care se actualizează în funcţie de rata inflaţiei începând din 19 decembrie 2012 până la data plăţii efective. De asemenea, din cele peste 118 milioane de lei, 1.130.382,66 reprezintă cheltuieli de judecată, 4.724.742,64 lei este actualizarea creanţei cu indicele de inflaţie (în perioada 19 decembrie 2012 - 31 mai 2015) şi 65.190,17 lei cheltuieli de executare silită, potrivit reprezentanţilor RADET.

"Am recurs şi la această soluţie pentru că, din lipsa banilor, au fost blocate toate activităţile regiei pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor la instalaţiile de alimentare cu energie termică a Municipiului Bucureşti, activitate care este necesară şi obligatorie să fie desfăşurată pe timpul verii şi care, în lipsa fondurilor, nu mai poate fi realizată. Dacă nu vor fi efectuate aceste lucrări, cât mai urgent, respectiv în lunile de vară, vor exista pagube iminente atât pentru regie, cât şi pentru populaţia Capitalei", a declarat Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET.

Gabriel Dumitraşcu a precizat că aproximativ 1,2 milioane de bucureşteni ar putea fi afectaţi dacă lucrările de reparaţii la instalaţiile de alimentare nu vor fi făcute cât mai repede.

De asemenea, Gabriel Dumitraşcu a arătat că diminuarea cu 6,57 de procente a popririi impuse pe contul Escrow, făcută în iulie de către ELCEN, este insuficientă şi nu asigură banii necesari reparaţiilor.

Începând din 2014, ELCEN a instituit popriri în cuantum de 100% pe toate conturile RADET Bucureşti, astfel că toţi banii pe care regia îi încasează se duc la creditor.

Preşedintele CA al RADET declara, la sfârşitul lunii iunie, că cea mai mare problemă a regiei sunt datoriile acumulate. RADET a încheiat anul 2014 cu datorii de 3,83 miliarde lei, din care cea mai mare parte (3,6 miliarde lei) sunt către ELCEN. La sfârşitul anului 2013, datoriile RADET se ridicau la 3,51 miliarde lei. Regia a înregistrat anul trecut pierderi de 320,1 milioane lei, faţă de un rezultat negativ de 289,4 milioane lei în 2013.

Guvernul a aprobat, în 27 martie 2014, memorandumul privind fuziunea dintre RADET, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, şi Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), furnizorul de căldură al RADET, care aparţine Ministerului Energiei. RADET este cel mai mare datornic al ELCEN.

Oprescu declara în decembrie anul trecut că fuziunea se va realiza "undeva spre martie 2015", iar în februarie anul acesta afirma că ELCEN nu doreşte şi nu a dorit niciodată fuziunea cu RADET.

ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.