Cum se redeschide o economie? Este o întrebare pe care şi-au pus-o multe ţări care au implementat starea totală sau parţială de carantină pe măsură ce numărul de infecţii cu coronavirus a continuat să crească de-a lungul planetei. În unele locuri, efectele psihologice ale pandemiei pare că au trecut – cel puţin pentru moment. Însă criza economică este o problemă mult prea mare pentru a fi ignorată pentru mult timp şi trebuie rezolvată cât mai repede, scrie Fortune.

China, prima ţară care s-a confruntat cu COVID-19, a încercat să ofere un răspuns despre cum va arăta viaţa locuitorilor din marele oraşe europene şi americane după ce vor fi ridicate restricţiile de circulaţie. Marile oraşe chineze au fost primele care au aplicat măsurile de distanţare socială, punând în permanenţă în balanţă beneficiile medicale şi costurile economice.

Wuhan

Zhexuan Huang, în vârstă de 21 de ani, ar fi trebuit să îşi petreacă iarna şi primăvara într-un campus al Universităţii din Pennsylvania. În schimb, a trebuit să se închidă împreună cu părinţii şi bunica într-un apartament din Wuhan, primul epicentru al pandemiei şi unul dintre cele mai grav afectate oraşe. La o lună după ce a fost ridicată starea de carantină, perioada petrecută în izolare pare extrem de îndepărtată, însă anxietatea pare să fi rămas.

Chengdu

Jasmine Yang, cofondatorul de 37 de ani a unei companii de software din Chengdu, descrie starea de carantină în termeni apocaliptici. Redeschiderea oraşului nu a venit fără probleme, de vreme ce trebuie să îşi remodeleze locul de muncă într-o lume conturată de pandemie.

Hangzhou

Peter Zhou, un absolvent de 25 de ani al Universităţii Cornell care lucrează pentru un startup tech din Hangzhou, spune că ridicarea restricţiilor din oraş, cunoscut drept un hub tehnologic, a creat o serie de formalităţi. Codurile QR de monitorizare a sănătăţii, de exemplu, nu sunt verificare corect în permanenţă. Între timp, munca manuală – întreprinsă de oameni susceptibili de virus – este automatizată într-un ritm tot mai rapid.

Beijing

Cathy Fu, un expert în comunicaţii din Beijing, aproape a fost dată afară din restaurantul ei preferat după ce îşi terminase perioada obligatorie de carantină de 14 zile. Angajaţii au lăsat-o într-un final înăuntru, după ce le-a prezentat certificatul în care scria că şi-a petrecut ultimele două săptămâni în izolare. Deşi capitala nu a instituit o stare de carantină atât de strictă precum alte metropole, întâmplarea din restaurant subliniază faptul că oraşul preferă să implementeze în continuare măsuri de precauţie.

Harbin

La începutul lunii aprilie, situaţia din Harbin – un oraş de 10 milioane de locuitori – începea în sfârşit să îi surâdă lui Bill Bailey, un american de 60 de ani care predă limba engleză la nivel universitar. După 10 săptămâni pe care le-a petrecut în izolare, maşinile au început să circule din nou pe străzi şi oamenii s-au reîntors la muncă. Însă câteva zile mai târziu, un al doilea val de infecţii cu coronavirus a şters progresul, iar oraşul a relansat unele dintre măsurile de distanţare pe care tocmai ce le ridicase.