Acesta a fost sloganul anului pe piata auto romaneasca. Cel mai vandut model al tuturor timpurilor din Romania, Dacia 1310, cu toate variantele lui de caroserie, a lasat loc liber pe liniile de asamblare ale uzinelor de la Pitesti noii vedete, Dacia Logan. O vedeta contestata la debutul pe scena, dar care si-a dovedit destul de repede valentele internationale.

Logan a starnit neliniste atat pe pietele din jur, dominate de modelele mai ieftine ale producatorilor consacrati, cat si in indepartatul Regat Unit.

Britanicii iau in calcul achizitionarea unei Dacii Logan anul viitor, ca a doua masina. Se poate afirma fara ezitare ca, pentru piata auto romaneasca, evenimentul anului a fost lansarea de catre Renault, pe 2 iunie, simultan la Bucuresti si Paris, a Daciei Logan.

Pana la sfarsitul lui 2004, oficialii constructorului pitestean apreciaza ca vor fi vandute circa 25.000 de unitati sub sigla Logan. Comercializarea modelului a inceput la data de 14 septembrie. "Bugetasem 11.150 automobile vandute pana la finele anului, iar acum avem deja vandute 22.300 bucati", spune Constantin Stroe, vicepresedinte Automobile Dacia. Producatorul pitestean estimeaza ca cifra sa de afaceri pe acest an va depasi 600 de milioane euro. Din pacate, printre "victimele" lui Logan se numara si sora mai mica si mai ieftina, Solenza. Renault a decis sa renunte la productia acestui model pentru a putea face fata cererii tot mai crescute de Logan.

Noua vedeta a uzinelor pitestene indreapta un atac si asupra pietei vestice de second-hand, cu vanzari anuale de aproximativ 12 milioane de unitati, din care Renault spera sa taie o felie cat mai consistenta pentru Logan.

Anul 2004 a insemnat o consolidare si pe piata romaneasca de automobile second-hand, care a devenit atractiva pentru straini. Prima companie care si-a facut intrarea in Romania este Weltauto. Parte a Porsche Romania, firma este specializata in valorificarea automobilelor de ocazie pe care importatorul marcilor Audi, VW, Skoda, Seat si Porsche le achizitioneaza in sistem buy-back de la fostii clienti. Pe aceeasi piata a automobilelor de ocazie se pregatesc sa intre in 2005 AAA Auto din Cehia si Star Forum, divizia de second-hand a Tiriac Auto. Toate acestea vin cu oferte de finantare in leasing a achizitiei de automobile second-hand, pentru stimularea vanzarilor.

Pe segmentul leasingului auto, absenta unor reglementari care sa delimiteze mai clar tipurile de finantare a limitat optiunile clientilor la contractele de leasing financiar. In 2004, dobanzile la contractele de leasing s-au stabilizat in marginile de 9-12% din valoarea contractelor.

Aplicarea noii Legi a leasingului, de la 1 februarie, va aduce o scumpire a unor automobile de import achizitionate in leasing. Aceasta deoarece accizele se vor aplica la intreaga valoare declarata in vama a automobilului, si nu la valoarea reziduala a contractului de leasing, de 20% din total. "Probabil ca anul viitor, persoanele fizice se vor orienta mai mult catre un credit bancar pentru achizitionarea unui autoturism", crede Elena Gaspar, presedintele Porsche Finance.

Tot de anul viitor, actorii pietei auto, dar si societatile de leasing se asteapta la diversificarea ofertei de finantare pentru achizitia de automobile in leasing. Este vorba, in principal, de aparitia locatiei pe termen lung ca o alternativa la leasingul clasic. Aceasta forma de leasing operational va fi oferita mai ales de catre societatile de leasing ale importatorilor de autovehicule.

Pe ansamblu, importatorii se asteapta anul acesta la un record al vanzarilor de automobile noi, dupa cel inregistrat in 1998. Piata a crescut, fata de 2003, cu 37%. Din cele peste 170.000 de autoturisme vandute, majoritatea sunt Dacia. Urmeaza in topul marcilor Daewoo, care a inregistrat vanzari bune la modelele Matiz si Cielo. Importurile au crescut puternic, cifrandu-se la aproape jumatate din piata. Dintre modelele de import, cel mai bine vandut in acest an a fost Renault Clio, urmat de Megane si Skoda Octavia.

Exportul de autovehicule a crescut si el cu aproximativ 60% fata de anul precedent, pe fondul vanzarilor de Solenza si Dacia Pick-up peste hotare. Tot in 2004 s-a consemnat si revenirea lui Daewoo printre exportatori, dupa cativa ani de pauza, chiar daca nivelul vanzarilor uzinei craiovene pe alte piete a fost redus.

Pe langa Renault Nissan Romania, cei mai importanti actori ai pietei auto romanesti au fost, ca si anul trecut, Porsche Romania si Tiriac Auto. Pentru 2005, importatorii si producatorii se asteapta la o crestere in continuare a pietei, dar nu in acelasi ritm ca si in acest an. 

"Piata auto locala are de cativa ani o tendinta crescatoare care va continua si in anii urmatori. Sunt multi factori de care depinde evolutia pietei auto, cum este cazul pretului petrolului. Oricum, cred ca piata auto romaneasca va creste cu un ritm anual de cel putin 10-15% in urmatorii ani", apreciaza Brent Valmar, directorul general al Porsche Romania. "Automobilele cu marca Dacia vor acoperi 50% din piata romaneasca a anului 2005", crede Constantin Stroe.

Dezvoltarea si productia Daciei Logan la Pitesti de catre Renault au plasat Romania pe orbita investitiilor in fabricarea de piese, componente si subansambluri auto. Unii dintre producatorii vestici care au realizat investitii pe acest segment in Romania au fost adusi chiar de catre Renault, altii au decis intrarea pe piata romaneasca in cautarea de forta de munca ieftina si bine calificata.

Indiferent de motiv, Romania a reusit sa atraga pana la finele lui 2004 peste 500 de milioane de euro in acest segment. Suma urmeaza sa se dubleze in urmatorii doi ani, o data cu finalizarea investitiilor pe care producatorii de componente le-au demarat deja.

"Important este ca in viitor sa vina tot mai multi furnizori de subansambluri complexe, de prim-montaj, caci acestia aduc tehnologie si valoare adaugata mare", spune Marius Carp, directorul general al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile.

Principalele zone in care s-au concentrat investitiile in productia de componente auto sunt imprejurimile Pitestiului, Transilvania si, in mai mica masura, sudul tarii. Pornind de la zero, germanii de la Continental, Leoni, Kromberg&Schubert, Phoenix sau Baumaster&Oustler au construit fabrici in zona de vest a tarii.

Zona centrala, din jurul Pitestiului,  este fieful producatorilor francezi, cum ar fi Michelin sau SNR Roulments. Tot aici sunt localizati si cei 21 de furnizori pe care grupul Renault i-a adus pe piata romaneasca pentru modelul Logan si care au investit deja peste 110 milioane euro. Japonezii de la Yazaki si Koyo sau americanii de la Johnson Controls au investit in zona de sud a tarii. Sumimoto Electric Wiring System a creat 1.271 de noi locuri de munca in municipiul Orastie, reducand la jumatate somajul din oras.

Vechii furnizori, presati de concurenta noilor investitii, au incheiat parteneriate cu noul val de producatori. Printre societatile mixte infiintate se numara Krupp-Bilstein (amortizoare), Krupp Compa Arcuri (arcuri auto), Magnetto Weels (jenti), Autoliv Romania (centuri), Koyo Romania (rulmenti). Productia de anvelope, prezenta deja de cativa ani in Romania, a continuat sa se extinda in 2004. Continental Automotive, cu investitia de 100 milioane euro de la Timisoara, furnizeaza anvelope pentru toata Europa. La fel si Michelin, cu 80 milioane de dolari investiti in doua fabrici de anvelope din Prahova si Salaj.

Printre investitiile planificate deja, a caror finalizare se asteapta in 2005, se numara cele ale companiei franceze Montupet, care se afla deja in negocieri pentru achizitionarea unui teren de 12,5 hectare la Cluj sau Timisoara. Investitia, de 120 de milioane de euro, cea mai mare pe care Montupet o face in afara Frantei, urmeaza sa fie realizata in urmatorii cinci ani.

O alta intrare planificata este cea a companiei portugheze Coindu, care va investi in Zona Libera Curtici-Arad 25 de milioane de euro intr-o linie de productie huse pentru autoturisme si avioane. La randul sau, producatorul Coficab din Tunisia va investi in urmatorii trei ani 25 de milioane de euro intr-o fabrica de cablaje auto, care va fi amplasata in Timisoara, pe o suprafata de 14.000 metri patrati.