Urcarea în tren din Gara Miercurea Ciuc, cu peron la aproape un metru de scara trenului - tras de mâini din vagon sau căţărat pe lăzi

Gara din Miercurea Ciuc, localitatea de reşedinţă a judeţului Harghita, cândva cochetă ca oricare altă staţie CFR din oraşele de munte, nu a fost reparată de zeci de ani. Acum, în sala de aşteptare suflă vântul prin geamurile lipsă, banchetele vechi sunt rupte şi, din loc în loc, scaunele lipsesc.

Pe peroanele deteriorate de lângă şine, călători nemulţumiţi aşteaptă trenul, privind lung la banderolele albe inscripţionate "grevă" pe care le poartă angajaţii CFR.

"Multe ar trebui refăcute în gara asta. Pe vremuri, zeci de ghivece cu flori atârnau deasupra peronului, ca la Sinaia, aveam ceas şi pe peron, dar şi în sălile de aşteptare - erau două pentru clasa I şi pentru clasa a II-a - gara era frumoasă, dar, dacă ani la rând nu au făcut nimic, arată cum vedeţi acum: banchete rupte, ferestre fără geam, peroane cu asfaltul mâncat de vreme, buruieni de o jumătate de metru lângă şine şi nimeni nu le curăţă", spune Imre Emeric, un bărbat între două vârste care şi-a condus soţia la gară.

Soţia lui este "îngrozită" că trebuie să urce în tren, mai ales că de la peron până la prima scară a vagonului sunt 70 de centimetri.

"E greu, iar dacă am bagaje, e şi mai greu. Distanţa de la peron la scara trenului este foarte mare, trebuie să rog pe cineva să-mi urce bagajele, apoi mă apuc bine de bare şi mă trag, pur şi simplu, în tren. Nu e uşor", spune femeia.

O persoană în vârstă a reuşit să se urce în tren după ce a fost trasă de ambele mâini de un tânăr din vagon, un bărbat mai corpolent a fost împins din spate de cei de pe peron, iar o turistă care trebuia să ajungă la Budapesta a avut noroc cu acarul.

"Chiar astăzi am ajutat o femeie care nu a putut să se urce în «Korona», trenul internaţional. Trebuia să căutăm la un bar o ladă de plastic, să se urce întâi pe ea şi apoi pe scara trenului, că altfel nu se putea", explică acarul.

Nu o dată, călătorii nemulţumiţi s-au adresat ofiţerilor de la Poliţia Transporturi Feroviare (TF) din gara Miercurea Ciuc.

"Au reclamat că nu se pot urca în tren, niciodată în scris, numai verbal. Noi nu îi putem ajuta, îi trimitem la şeful gării, el are competenţă în astfel de situaţii. Probleme sunt, oamenii în vârstă sau cei bolnavi urcă numai cu ajutor şi, de regulă, vin cu scăunele de acasă după ei. O dată, eram de serviciu, am ieşit, aşa cum ne cere regulamentul, şi am văzut cum o femeie şi-a rupt piciorul când a coborât din tren, a suferit o fractură deschisă şi a fost transportată la Spitalul de Urgenţă din oraş", spune Alexandru Moldovan, ajutor şef la Postul de Poliţie TF Miercurea Ciuc.

Şeful staţiei CFR Miercurea Ciuc, Cornel Roşu, recunoaşte că gara are nevoie urgentă de reabilitare şi că peroanele trebuie să fie ridicate la înălţimea standard, dar spune că nu stă în puterea lui să aprobe fondurile necesare renovării şi modernizării.

"Am făcut mai multe rapoarte de necesitate ultimii ani, cel mai recent în luna august, în care am specificat necesitatea remedierii acestor neajunsuri, dar aprobările de fonduri pentru reabilitarea gării nu le dau eu. Pot să vă spun doar că aceste probleme vor fi rezolvate odată cu obţinerea aprobării finanţărilor necesare, mai mult nu vă pot spune. Solicitaţi informaţii la Biroul de Relaţii cu Presa de la Bucureşti", spune Cornel Roşu.

El susţine că la biroul său nu au fost depuse până acum reclamaţii de la călătorii nemulţumiţi, care "probabil nu ştiu că pot face asta".

Ajunşi în tren, călătorii se plâng de "mizerie", de faptul că vara nu este aer condiţionat şi iarna vagoanele nu sunt încălzite mereu, spunând că nu merită banii pe care îi plătesc pe bilet, iar nemulţumirea lor e sporită de greva de avertisment a angajaţilor CFR.

"De ce fac grevă? Să ne ofere întâi condiţii decente de călătorie. Măresc preţul biletelor odată la câteva luni, deşi nu s-a schimbat nimic, trenurile sunt de pe vremea comunismului, banchetele din compartimente sunt jalnice, circulaţia este un dezastru, mereu avem întârzieri, ba că se lucrează la şine, ba îşi găsesc ei o mulţime de justificări. Nimeni nu-i poate înţelege", afirmă Bodor Albert.

Şi Parcul "Elisabeta" al gării este neîngrijit de multă vreme, fiind năpădit de buruieni şi de tufe de mărăcini, iar pasajul care traversează, în subteran, liniile ferate este plin de fecale.

După numeroase reclamaţii primite de la locuitori, Primăria Miercurea Ciuc spune că a început discuţii cu reprezentanţii Regionalei CFR Braşov, să găsească soluţia legală de a se putea implica în curăţarea şi întreţinerea acestora, propunând să ia în concesiune aceste spaţii. Însă regionala a fost de acord doar cu încheierea unui contract de închiriere la metru pătrat şi, în urma calculelor, a stabilit o sumă de aproximativ 9.000 de lei pe care primăria ar trebui să o plătească lunar, ca parcul şi pasajul subteran ale gării să arate civilizat.

La doi ani de la aceste discuţii, parcul "Elisabeta", care în urmă cu 25 de ani era un spaţiu de recreere plăcut, în aşteptarea trenului, cu bănci şi vaze uriaşe pline cu flori, este sălbatic şi de nerecunoscut.

Potrivit statisticilor CFR, în gara din Miercurea Ciuc se înregistrează cel mai mare trafic de călători din ţară, raportat la numărul de trenuri care o tranzitează.

Gara din Miercurea Ciuc este şi principala poartă de intrare a sute de mii de turişti din toată lumea, la pelerinajul de Rusaliile catolice, cel mai mare din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Cu toate acestea, fondurile permit un contract de salubrizare pentru numai două persoane - două femei care lucrează în schimburi, o zi una şi celalată în ziua următoare, care trebuie să asigure curăţenia în gară, în birouri şi în sala de aşteptare, la casele de bilete şi la Informaţii, mătură peroanele, golesc coşurile de gunoi, şterg geamurile, fac curat la grupul sanitar şi taie biletele de un leu pentru călătorii care folosesc toaletele.

Preşedintele Organizaţiei Sindicatului Independent din Mişcare (OSIM) CFR Harghita, Cosmin-Sorin Micloş, susţine că la CFR Călători şi la CFR Marfă "ar mai fi fonduri", iar la CFR Infrastructură sumele avute la dispoziţie în acest an nu au fost cheltuite, "la rectificarea bugetară fiind returnate Ministerului de Finanţe".

"CFR Infrastructură câştigă banii din tariful de utilizare plătit de toţi operatorii feroviari şi din închirierea spaţiilor. Pe lângă faptul că gările sunt goale, nu vine nimeni să închirieze spaţiile; dar şi dacă ai încerca să vii să închiriezi un spaţiu, îţi trânteşte un preţ de Bucureşti. Nu poţi să ceri aici, în Miercurea Ciuc, o chirie cum o ceri în Braşov sau în Bucureşti. Şi dacă ai vrea să faci ceva să aduci banul, nu te lasă. Mai mult de atât, nici nu le mai închiriază terenurile agenţilor economici care au activităţi pe terenul CFR, cum ar fi chioşcuri sau altele", spune Cosmin-Sorin Micloş.

În gara din Miercurea Ciuc, chiria pentru un metru pătrat este, în medie, de 20-­25 de lei, variind în funcţie de specificul agentului economic.

"Dacă este florărie, preţul poate să scadă, dacă este bar, creşte. Dacă închiriezi 40 de metri pătraţi, acolo ai, cu TVA, 1.200 de lei numai chiria. Dar nu ai utilităţile, trebuie să ţi le faci: apa să ţi­-o tragi singur, la curent trebuie să te branşezi singur", explică Micloş.

Statisticile arată că, din 2009 până în 2012, la gara din Miercurea Ciuc se obţineau numai din chirii aproape 30.000 de lei pe lună, în vreme ce anul acesta abia s-au adunat 8.000 de lei lunar.

De două luni, însă, CFR Infrastructură nu mai închiriază spaţiile din gări agenţilor economici şi nu mai prelungeşte contractele existente, pe motiv că "este domeniu public şi Regionala nu are atribuţii" în acest sens.

Gări fără apă şi electricitate, unde se lucrează la lumina lumânării

Cosmin-Sorin Micloş, care este şi impiegat la staţia CFR Sâncrăieni, recunoaşte că multe dintre nemulţumirile "îndreptăţite" ale călătorilor sunt şi ale angajaţilor CFR.

El povesteşte că nimic nu s-a schimbat în sistemul feroviar în ultimele patru decenii: dotările şi sistemele de operare pe care lucrează sunt vechi din anii 1970, iar alte gări sunt într-o situaţie şi mai proastă decât cea din Miercurea Ciuc.

"Este un dezastru. Sunt gări unde nu este curent, nu este apă curentă, canalizare, nici grupuri sanitare. Eu, la gara din Sâncrăieni, nu am curent din 2005, am o priză şi iau curentul din linia de contact, de la ea îmi alimentez sistemul de operare şi un bec, să văd noaptea", explică Micloş.

În biroul impiegatului, unde este panoul de pe care sunt controlate intrările şi ieşirile trenurilor din gară, Micloş are un telefon vechi la care, atunci când sună, abia apucă să răspundă: "Alo, aici gara Sâncrăieni", pentru că piese din receptorul aparatului încep să cadă.

Potrivit acestuia, de la Bodoc (judeţul Covasna) şi până la Sâncrăieni, în Harghita, cu excepţia staţiunii Băile Tuşnad, nicio staţie CFR nu are curent electric (Bodoc, Malnaş, Bixad, Tuşnad Sat, Sânsimion şi Sâncrăieni), iar unele dintre ele nu au nici apă potabilă, canalizare şi toalete amenajate.

"La Bodoc, de exemplu, lucrează numai femei. În câmp, le-a făcut compania un gard înalt de doi metri, să nu intre ursul, lucrează la lumânare, ca-n Evul Mediu, bariera o ridică manual, cu manivela, şi dacă le este frig, taie lemne şi le bagă în sobă, să se încălzească. Nu este de vină regionala (CFR Braşov - n.r.), ci compania, statul", spune liderul sindical.

La Mădăraş, clădirea gării, ajunsă într-o stare avansată de degradare, stă să cadă.

România are una dintre cele mai lungi infrastructuri feroviare din Europa, dar viteza este la nivelul Indiei

Specialiştii susţin că România se poate mândri cu una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri din Europa, ca întindere, lungimea totală a liniilor de cale ferată depăşind 22.000 de kilometri.

Viteza medie de circulaţie a trenurilor, însă, nu depăşeşte 50 de kilometri la oră, ceea ce situează ţara la nivelul Indiei, afirmă angajaţii CFR.

"Dacă mergi de la Braşov la Timişoara, faci 12 ore cu trenul. În Franţa, 500 de kilometri se parcurg în două ore. Dacă pleci de la Timişoara cu avionul, ajungi în Australia, în cealaltă parte a lumii, în 12 ore", menţionează Micloş.

Acum, cei peste 600 de angajaţi CFR din Harghita s-au alăturat colegilor lor din ţară, care au intrat, marţi, în grevă japoneză.

Ei reclamă tăierile abuzive ale salariilor, "politica de personal" dusă de companie şi condiţiile de muncă, fiind impiegaţi care lucrează şi câte 220 de ore pe lună, în loc de 180 prevăzute în normative, unii şi câte 15 ture una după alta.

Preşedintele OSIM CFR Harghita povesteşte că, din 2009 şi până în prezent, salariile au scăzut cu 30 la sută.

"În 2009, luam un avans de 510 lei şi la lichidare 1.343 de lei; anul trecut am primit 560 de lei avans şi 1.200 de lei la lichidare. Ni s-au tăiat şi sporurile şi am ajuns să fim plătiţi cu 30 la sută mai puţin decât acum şase ani", afirmă Cosmin-Sorin Micloş.

El spune că nimeni nu vine să muncească "în asemenea condiţii solicitante, pentru un pumn de mărunţiş", departe de familie de Paşte, de Crăciun, sâmbăta şi duminica.

"Anul trecut eu am pierdut zece ceferişti, prin demisii, pensionări, atacuri cerebrale şi unul mort în câmpul muncii. Nu ştiu încotro ne îndreptăm, nu ştiu ce vrea ţara să facă cu Calea Ferată, să o închidă, să o vândă, care sunt interesele, dar în cinci ani nu mai rămâne nimeni aici", afirmă el.

El atrage atenţia că personalul din sistem este redus ca număr şi "îmbătrânit", cu o medie de vârstă de 46 de ani, majoritatea fiind angajaţi în anii 1980.

Sindicaliştii avertizează că, în cazul în care cererile lor nu vor fi rezolvate, vor declanşa greva generală începând din 1 octombrie.