Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova este un vorbitor fluent de limbă română, însă într-un paradox geopolitc, primarul celui de-al doilea cel mai mare oraş al ţării este un vorbitor fluent de limbă rusă, care a avut nevoie de translator când s-a întâlnit cu diplomatul japonez luna trecută, notează publicaţia americană FoxNews.

Deşi inabilitatea de a comunica în limba oficială a ţării de care a dat dovadă  Nicolai Grigorisin, primarul oraşului Bălţi, a stârnit controverse şi comentarii răutăcioase, acesta nu este singurul oficial sau cetăţean al ţării care nu poate conversa în limba oficială a ţării la aproape trei decenii după ce aceasta a fost schimbată de la rusă la română.

Schimbarea din 1989, care a implicat adoptarea alfabetului latin, a pus fosta republică sovietică pe drumul independenţei din 1991. Patru cincimi dintre cei 3 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova au declarat în cadrul unui sondaj din 2014 că ei consideră româna ca fiind limba oficială a ţării.

Limba rusă este vorbită în fiecare zi de restul populaţiei, iar unii rezidenţi ai ţării situate între România şi Ucraina doresc să păstreze acest lucru neschimbat.

Limba română „s-a dezvoltat în aceste trei decenii mulţumită entuziasmului din educaţie şi cultură şi în ciuda atacurilor şi criticilor aduse de anumiţi politicieni şi de influenţa rusească”, spune Vlad Turcanu, analist politic pentru FoxNews. „Este clar că elita politică a Republicii Moldova este indiferentă şi neglijentă cu privire la această problemă”.

Situaţia este înţesată de tonuri politice, sociale şi geografice. În timp ce mulţi moldoveni sunt bilingv, rusa este alegerea principală în anumite regiuni, precum nordul – care este plin de etnici ruşi – sau republica semi-autonomă a Gaugaziei, care găzduieşte un grup de turci creştini vorbitori de limbă rusă.

Întâlnirea din data de 18 iulie dintre Grigorisin şi ambasadorul Mansanobu Yoshi este doar un exemplu. Grigorisin, 47 ani, abia poate vorbi română. Elena Hrenova, membru al parlamentului din partea partidului socialist pro-rus, utilizează limba rusă pentru a dezbate şi pentru a vocifera în parlament.

Hrenova chiar a refuzat recent să răspundă la o întrebare în limba română. Când reporterul a întrebat care este motivul, aceasta a dat vina pe o slabă înţelegere a limbii. În plus, aceasta a menţionat că ar trebui să se numească limba moldovenească nu limba română.

Acesta este modul în care o numeau sovieticii atunci când Moscova promova separarea geografică şi lingvistică a Republicii Moldova de România.

Republica Moldova a făcut parte din România până în 1940, când a fost anexată Uniunii Sovietice, iar limba rusă a devenit limbă oficială.

În următoarea jumătate de secol, limba română a fost prezervată în satele din Republica Moldova şi a redevenit limba oficială în 1989.

Încă din anii 90, legile ţării au obligat toţi oficialii publici să utilizeze limba română, inclusib pe membrii poliţiei, armatei şi organele judiciare.