Dacă ne uităm la tabloul macroeconomic al anului 2024 vedem mai multe lebede negre decât lebede albe şi mă întreb cât ar mai putea să reziste economia şi businessul, în condiţiile în care creşterea economică se reduce, industria scade în continuare, investiţiile străine se reduc, fondurile europene bat pasul pe loc, dar în schimb salariile cresc, dobânzile cresc, bugetul public este găurit, datoria internă şi cea externă cresc. 

Datele macroeconomice în euro arată bine pentru că acest curs valutar leu/euro este stabil, mult prea stabil faţă de deteriorarea indicatorilor macroeconomici externi – deficit comercial, deficit de cont curent, datoria externă. 

1. Creşterea economică s-a redus semnificativ anul trecut, de la o prognoză de 2,8-3% la începutul lui 2024 la un rezultat final de plus 0,9%, ceea ce este cu mult sub aşteptări, cu mult sub potenţialul şi necesarul României de o creştere economică de 5% pe an. Cu toate că guvernul Ciolacu a injectat bani în creşterile de salarii şi pensii şi creşterea investiţiilor publice, acest lucru nu a oprit reducerea creşterii economice. În schimb, a majorat importurile, deficitul comercial şi deficitul de cont curent. Oricum, bine măcar că nu am avut o scădere economică care ne-ar trimite în recesiune.

2. Producţia industrială s-a redus anul trecut cu 1,5%, fiind al treilea an consecutiv în care suntem pe minus. Toate sloganurile guvernamentale de reindustrializare a României par mai degrabă nişte vise decât nişte realităţi. Dacă industria Germaniei nu merge bine, atunci nici industria din România, care este puternic legată de Germania şi Europa, nu merge bine, ceea ce înseamnă că, cel puţin până acum, nu avem capacitatea internă de a acoperi scăderile prin proiecte industriale interne. 

3. Pentru că industria scade, a scăzut şi producţia şi furnizarea de energie electrică/termică şi gaze, ceea ce arată încă o dată că nu avem cu ce să compensăm intern dacă industria merge prost, nu avem proiecte care să poată consuma resursele interne.  Asta apropo de proiectul de gaze din Marea Neagră unde, în lipsa dezvoltării unui consum intern industrial şi la nivelul populaţiei, gazele se vor duce în altă parte.  În trei ani ar trebui să se dezvolte ceva sau să se reindustrializeze ceva care există pentru a putea consuma intern gazele din Marea Neagră. 

4. Investiţiile străine directe au scăzut anul trecut la numai 5,7 miliarde de euro de la 6,7 miliarde de euro în 2024 şi de la aproape 12 miliarde de euro în 2023. Toată această încetinire economică,  discuţiile legate de modificările fiscale, la care acum s-au mai adăugat şi semnele de întrebare privind alegerile prezidenţiale şi cine va fi noul preşedinte al României, au făcut ca investiţiile străine să se reducă, cu toate că avem poate cel mai favorabil pachet de stimulente din zonă pentru a atrage investiţii străine. Această scădere a investiţiilor străine nu este bună deloc, deoarece capitalul românesc, atât cel privat cât şi cel de stat, nu este atât de puternic încât să compenseze scăderea ISD-urilor şi plecarea unor investitori mari. 

5. Serviciile externe de IT, adică ce vindem în străinătate, au început să bată pasul pe loc. Anul trecut soldul serviciilor de IT (ieşiri şi intrări) a fost de 6 miliarde de euro, faţă de 6,1 miliarde de euro în 2023. IT-ul este un exportator net de valoare, dar după cum arată lucrurile şi schimbările care se produc s-ar putea ca IT-ul din România să fi intrat deja pe un platou de stagnare, dacă nu chiar de scădere. 

6. Serviciile externe de transport, o activitate extrem de puternică în România, a început să scadă, soldul înregistrat anul trecut coborând la 4,6 miliarde de euro de la 5,5 miliarde de euro în 2023. 

7. Turismul, în schimb, bubuie pe plan extern, anul trecut deficitul (plecări externe - intrări) a fost de 4,3 miliarde de euro, faţă de 3,6 miliarde de euro în 2023. 

8. Deficitul bugetar a crescut anul trecut la 152 miliarde de lei, reprezentând 8,65% din PIB, depăşind toate estimările. În 2023 deficitul bugetar a fost de 89,9 miliarde de lei. O creştere cu 60 de miliarde de lei într-un an a deficitului bugetar este imensă.

9. Cheltuielile cu salariile la nivelul sectorului bugetar au crescut anul trecut la 164 de miliarde de lei faţă de 132 de miliarde de lei în 2023, plus 26%. 32 de miliarde de lei în plus într-un an înseamnă foarte mult.

10. Cheltuielile cu dobânzile pentru datoria publică au crescut anul trecut la 36 de miliarde de lei, exact cât este impozitul pe profit plătit de toate firmele din România. În 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost de 30 de miliarde de lei. Din păcate, cheltuielile cu dobânzile vor creşte pentru că rata dobânzii creşte şi datoria publică creşte.

11. Investiţiile publice (cheltuielile de capital) au crescut anul trecut la 65 de miliarde de lei, reprezentând 3,7% din PIB faţă de 38 de miliarde de lei în 2023, ceea ce a însemnat 2,5% din PIB. Măcar aici suntem pe plus.

12. Deficitul comercial a crescut anul trecut la 32,8 miliarde de euro, de la 29 de miliarde de euro în 2023. Importurile au crescut la 119 miliarde de euro anul trecut, de la 115 miliarde de euro în 2023, în schimb exporturile au scăzut la 86, 3 miliarde de euro, de la 86,5 miliarde de euro.

13. Deficitul de cont curent, care măsoară interacţiunea României cu exteriorul, a crescut anul trecut la 29,3 miliarde de euro de la 21,4 miliarde de euro, deci avem un plus de 8 miliarde de euro. Deficitul de cont curent arată că am dat mai mult în afară decât am luat, diferenţa trebuind să fie acoperită din investiţii directe, fonduri europene, împrumuturi.

14. Datoria publică a statului a crescut anul trecut la 936,9 miliarde de lei (noiembrie 2024, ultimele date disponibile), un plus de 152,6 miliarde de lei. Din această datorie totală, datoria în valută este de 490 miliarde de lei, adică echivalentul a 100 de miliarde de euro.

15. Datoria externă, atât a statului cât şi a sectorului privat, a crescut anul trecut la 203,5 miliarde de euro, un plus de 20,3 miliarde de euro faţă de anul anterior. Datoria externă a statului a crescut cu 16 miliarde de euro, ajung la 107 miliarde de euro.

16. Inflaţia a scăzut la 5,1% de la 6,6% în 2023, dar trendul de scădere pare că s-a oprit, pe fondul înrăutăţirii parametrilor macroeconomici.

17. Salariul mediu net a crescut anul trecut la 5.645 de lei (1.134 de euro), plus 11,1%. În termeni reali, salariul mediu a crescut cu 6%. 

18. Dobânzile la lei au avut o tentativă de scădere anul trecut, dar necesarul de finanţare al statului, coroborat cu înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici, au stopat acest trend de scădere, iar pe piaţă dobânzile la lei au început să crească din cauza dobânzilor în creştere pe care le oferă Ministerul Finanţelor ca să împrumute bani. Pentru cei care vor să cumpere titluri de stat, creşterea dobânzilor oferite de Ministerul Finanţelor este un lucru pozitiv, dar pentru economie, pentru cei care iau credite, pentru companii şi persoane fizice nu este cel mai bun lucru. 

19. Cursul valutar leu/euro a rămas extrem, extrem de stabil, la 4,97 de lei pentru un euro, dar  nu ştiu dacă este cea mai bună situaţie în condiţiile în care se tot adună nor negri privind poziţia bugetară şi externă a României.

20. Agenţiile de rating ne-au schimbat perspectiva, adică de la o ţară stabilă am ajuns la o ţară instabilă din punct de vedere politic, social şi macroeconomic, iar următorul pas este să fim retrogradaţi la categoria “Junk”, adică  ţară nerecomandată investiţiilor. 

Acesta este tabloul macroeconomic al anului 2024, cel puţin prin prisma indicatorilor cei mai urmăriţi. România este la extreme, merge pe sârmă, iar în orice moment ne putem trezi cu o criză care să corecteze brutal, aşa cum s-a întâmplat întotdeauna în trecut, toate derapajele actuale. 

Dacă nu se corectează deficitul bugetar într-un mod realist, nu prin promisiuni (marea restructurare bugerară pare că s-a oprit după prima tentativă), dacă cheltuielile bugetare nu sunt ţinute în frâu şi chiar reduse, va fi foarte greu pentru România în ansamblu să acopere aceste găuri, chiar şi prin împrumuturi.