Ministerul român al Muncii spune – sau atât ştie – că doar 284 de oameni lucrează în industria alimentară în străinătate. Publicaţia germană Deutsche Welle a scris recent că mii de români lucrează în industria prelucrătoare a cărnii din Germania. Iar Ministerul de Externe de la Bucureşti a anunţat că 300 de români dintr-un abator din Germania au fost infectaţi cu COVID-19. Administraţia din România a uitat că a avea date exacte nu înseamnă nici control, nici supraveghere a populaţiei, cu „profilaxie socială“.

În ultimii 20 de ani din România au plecat la lucru în Europa între 3 şi 4 milioane de români, o cincime din populaţie. Sunt, pe de o parte, „creierele“ („brain drain“), dar mulţi merg pentru joburile pe care cetăţenii ţărilor din Vest nu le mai vor: sunt prost plătite, sunt chinuitoare. Pentru românii plecaţi ele sunt însă bune, pentru că primesc de câteva ori mai mulţi bani decât pentru un job similar în România.

În urmă cu 20 de ani sindicatele din Germania s-au opus cu furie aderării României la UE, tocmai pentru că se temeau că banii puţini acceptaţi de cei din Est le pun în pericol locurile de muncă. Dar Germania a crescut puternic în ultimele două decenii, aşa că munca prost plătită este pasată altora – de bine, de rău, este un aranjament de tip „win-win“. Aşa că în Germania sunt astăzi 700.000 de români la muncă, majoritatea lucrând pentru salariile pe care germanii le refuză. În industria alimentară, prost plătită peste tot, este aceeaşi poveste. Doar că România nu are niciun fel de date la zi despre românii care muncesc în alţe ţări, deşi aceste date ar trebui să facă obiectul unor studii atente.

„În industria alimentară, numărul persoanelor angajate în străinătate în urma medierii prin agenţii de muncă temporară, conform datelor transmise către inspectoratele teritoriale de muncă pentru primul trimestru al anului 2020, este de 284, din care 87 sunt femei şi 197 bărbaţi, iar ţările în care aceştia lucrează sunt: Franţa, Germania, Olanda şi Marea Britanie“, au răspuns oficialii de la Ministerul Muncii la solicitarea ZF.

Pandemia de COVID-19 a arătat însă că sunt zeci de mii de români care lucrează în abatoarele din Germania. Potrivit Deutsche Welle, 129 de români au fost infectaţi cu COVID 19 într-un singur abator - Westfleisch din Coesfeld.

„Cei mai mulţi români care lucrează la abatoare nu au contracte directe cu firmele germane, ci sunt aduşi de intermediari sau au statut de subcontractori“, conform sursei citate anterior.

Maria M., o româncă de 55 de ani, care a lucrat 30 de ani într-o fabrică de conserve de carne din România, a plecat în urmă cu şase ani din ţară să lucreze într-un abator din Marea Britanie, unde spune că în prezent acolo îşi desfăşoară activitatea cel puţin 280 de români şi câştigă 1.800-2.000 de lire lunar.

„Ştiu care este realitatea, dar 284 de români care lucrează în străinătate (în industria alimentară - n.red.) sunt datele oficiale pe care le avem. Asta avem de la agenţiile de muncă temporară, dar ştim că sunt români care au plecat şi prin agenţi de plasare de forţă de muncă sau singuri. Nu avem alte date, ne zbatem să le obţinem, însă acum nu sunt centralizate“, spune Tudor Polak, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii.

Niciodată nu pot fi ştiute datele exacte, dar a avea o estimare cât mai apropiată de realitate nu înseamnă altceva decât o profilaxie socială. Nu înseamnă să controlezi viaţa cuiva, destinul sau alegerea lui, ci înseamnă să ştii pe ce te bazezi, la nevoie. Câţi bărbaţi din România pot fi mobilizaţi, de pildă, în caz de război? Ştie cineva?

Deşi nu ştie numărul real de români care lucrează în industria alimentară în străinătate, Ministerul Muncii ştie că un român câştigă de două sau trei ori mai mult în altă ţară. În Marea Britanie, spre exemplu, un post de măcelar are un salariu de 7,5-15 lire brut/oră, iar în Olanda un muncitor care procesează carne de pui câştigă 9,5 euro brut/ oră, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Muncii, pe baza datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

În Germania, un măcelar are salariu 9,9 euro brut/oră, iar un şef de echipă pentru ambalarea produselor  alimentare are de asemenea un salariu de 9,9 euro brut/ oră, conform aceleiaşi surse. În România, un muncitor care lucrează într-un abator câştigă, în medie, 700 de euro, iar în alte ţări din Uniunea Europeană salariile sunt de două sau trei ori mai mari, spun persoane care lucrează acolo.