Normele metodologice care urmau să clarifice ordonanţa guvernului privind amânarea ratelor la credite cu până la 9 luni, votate joi seara de guvern, nu au fost publicate până vineri la ora 18.00, în timp ce parlamentul a dat vineri votul final pe un alt proiect, iniţiat de PSD, care vizează tot păsuirea clienţilor care au probleme cu achi­tarea ratelor la bancă, dar are prevederi diferite.

Cu toate că ordonanţa guvernului este în vigoare din 30 martie, nu este clar cum se aplică pentru că normele metodologice nu au apărut încă, deşi au fost aprobate joi seara de guvern. Între timp, proiectul PSD privind amânarea rate­lor cu 9 luni, fără dobânzii şi comosioane, a trecut vi­neri de votul decizional al Camerei Deputaţilor, urmând să mearăgă la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

Marea întrebare a românilor în ceea ce priveşte ordonanţa aprobată de guvern este cum se va calcula do­bânda la toate tipurile de credite amâ­nate, pentru ce categorii de cre­dite se va capitaliza dobânda, şi cât vor fi costurile suplimentare care tre­buie plătite de clienţi afectaţi direct sau indirect de criza coronavirus, după expirarea perioadei de păsuire.

Ordonanţa de urgenţă a fost modificată astfel ca în cazul creditelor ipo­te­care să nu se mai recurgă la capi­ta­li­zarea dobânzilor, ratele amânate ur­mând să fie plătite ulterior pe o perioadă de 60 de luni. De asemenea, cei care au restanţe la credite, au po­si­bilitatea să le plătească până la mo­mentul depunerii cererii de amânare şi vor putea să beneficieze şi ei de amâ­narea ratelor, conform ordonanţei.

În cazul legii PSD, plata ratelor se suspendă, la cererea clienţilor, până la 31 decembrie 2020, „prin prelun­gir­ea corespunzătoare a maturităţii creditului, fără costuri suplimentare“. Astfel, dobânda datorată de debitori nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.

În plus, orice persoană fizică şi juridică ar putea să beneficieze de amânarea ratelor dacă solicită, indiferent dacă a fost sau nu afectată de criza coronavirusului.

Proiectul de lege al PSD corectează preve­derile Ordonanţei de Urgenţă a guvernului Orban care, inclusiv în a doua variantă, menţine „dobân­da la dobândă“ pentru orice tip de credit, cu excepţia creditelor ipotecare luate de persoanele fizice, după cum a transmis PSD.

Legea PSD ar putea să fie atacată la Curtea Constituţională de PNL.

„Între OUG 37/2020, deja în vigoare din 30 martie (însă cu aplicare dificilă, în lipsa normelor de aplicare, care îşi aşteaptă încă publicarea) şi proiectul de lege din Parlament există o supra­punere de reglementare, dar şi câteva diferenţe semnificative, dintre care ies în evidenţă cele privind tipurile de contracte pentru care se poate solicita amânarea la plată (proiectul adăugând şi contractele de leasing) şi criteriile de eligibilitate aplicabile debitorilor, spre exemplu cele privind situaţia de conformare a debitorilor la obligaţiile de plată din contracte (în timp ce, în temeiul OUG 37/2020, pot solicita amânarea doar acei debitori care nu au restanţe la plată sau care le-au remediat până la data efectuării cererii, conform proiectului de lege vor putea solicita amânarea plăţilor debitorii care înregistrează întârzieri la plată de până la 90 de zile)“, consideră Andrei Burz-Pînzaru, managing partner la Reff & Asociaţii.

Dacă legea iniţiată de PSD ar fi promulgată de preşedinte, vom fi în situaţia nefericită de a avea două acte normative în vigoare cu suprapunere de obiect, dar cu neconcordanţă de reglementare (fiind discutabil dacă OUG 37/2020 ar putea fi abrogată de Parlament prin însăşi noua lege, dat fiind că ordonanţa nu a fost încă dezbătută în Parlament), spune Andrei Burz-Pînzaru într-o opinie transmisă ZF.

ìAm ajunge în acest fel într-o situaţie aflată nu doar în contradicţie cu normele de tehnică legislativă, ci şi de natură a bulversa şi mai mult cetăţenii României, mediul de afaceri şi societatea românească în ansamblul ei, deja greu încercată de dificultăţile fără precedent cu care se confruntă. Tocmai faptul că întreaga societate se confruntă cu o situaţie de criză ar trebui să motiveze mai ales forumul legislativ şi forumul executiv să se alinieze pentru realizarea unui obiectiv comun: buna guvernare a ţării, atât cât se poate în condiţiile dificile şi presante pe care le traversăm, ceea ce presupune cel puţin ca provocările suportate de ţară să nu fie accentuate şi prin măsurile celor care ne conduc“, potrivit lui Andrei Burz-Pînzaru.

Bancherii au venit până acum cu soluţii individuale şi au decis să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni.

Recent, BNR a anunţat că a flexibilizat cadrul prudenţial pentru bănci şi instituţiile financiare nebancare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza coronavirus, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu vor fi considerate problematice/neperformante şi băncile nu trebuie să pună bani deoparte provizionându-le.