♦ Rusia a bombardat puternic Kievul, chiar în cursul presupuselor convorbiri de pace ♦ Aseară, trupele ruseşti înaintau spre capitala Ucrainei care rezistă încă ♦ Pierderile Rusiei în vieţi omeneşti par mari, dar faptele nu pot fi verificate pe teren ♦ Ucrainenii vorbesc de 5.000 de „inamici ucişi“, dar nu spun de pierderile armatei lor ♦ Cei care suferă cumplit sunt civilii ♦ Mii de ucraineni stau în vămile României pentru a fugi din ţară. Sunt femei şi copii, în majoritate, pentru că legea marţială nu permite bărbaţilor ucraineni de sub 60 de ani să părăsească ţara.

UE şi SUA au decis ca Rusia băncile ruseşti să fie scoase din sistemul de plăţi SWIFT, iar banca centrală a Rusiei nu va mai avea acces la finanţări internaţionale.

După ce, duminică, Vladimir Putin a ameninţat Europa cu un război nuclear, a primit un răspuns la care, cel mai probabil, nu se aştepta. Germania a anunţat că va trimite arme Ucrainei, gest pe care-l refuzase până ieri. În plus, a anunţat un program de înarmare a armatei germane de 100 de miliarde de euro. Armatele Germaniei şi ale Rusiei sunt cam egale – nu la număr de soldaţi, ci la cheltuieli militare: în dolari, Rusia cheltuieşte, anual 65 de miliarde, iar Germania 60. Însă Rusia este superioară, ca forţă umană şi ca număr de tancuri şi vehicule blindate, tuturor ţărilor din UE. Totuşi UE şi SUA au cheltuit împreună, anul trecut, 1.000 de miliarde de euro pentru apărare, faţă de 65 de miliarde de euro, Rusia. Deci forţa este disproporţionat în defavoarea Rusiei. Atuul Rusiei este că are un centru de decizie comun şi arme nucleare. Însă Europa a arătat că poate să se coordoneze, decizia Germaniei de a schimba fusul orar, coordonându-l cu cel al Kievului, fiind crucială în această etapă a conflictului.

Cel puţin 102 civili au murit în Ucraina de la invazia ruşilor până ieri, dar numărul ar putea fi mai mare, anunţă Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit Reuters.

În mai puţin de o săptămână, s-a ajuns la ameninţarea cu bomba nucleară, în condiţiile în care niciuna dintre părţi nu dă înapoi. Putin a pus în alertă sistemul de apărare a Rusiei, inclusiv rachetele nucleare, ca urmare a anunţului făcut de Germania şi alte ţări din Occident că vor trimite muniţie, inclusiv avioane de luptă în sprijinul Ucrainei.

Rubla s-a prăbuşit, ruşii caută să-şi protejeze economiile în valută, consecinţele economice pentru regiune şi pentru întreaga lume de-abia urmează, activele din străinătate ale Băncii Centrale din Rusia au fost îngheţate.

► Bogdan Murgescu, istoric: „Nu cred că Rusia poate să menţină un nivel de trupe suficient pentru a purta un război de uzură cu Ucraina”. Bogdan Murgescu, profesor universitar, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti: „Ucraina este o ţară destul de mare ca teritoriu şi ca populaţie, cu un sprijin internaţional mult mai consistent şi din acest punct de vedere eu nu anticipez să se poate menţine, lucrurile se vor tranşa într-un fel sau altul. Dacă conflictul se prelungeşte, va fi o implozie a Rusiei.”

► Ucraina a rezistat şi ieri uimitor, deşi atacurile ruşilor sunt din ce în ce mai puternice. În războaie, principala armă este minciuna şi apoi tancul. Ucrainenii spun că au „anihilat” 4.000 de inamici, dar datele nu pot fi verificate din surse independente. Pierderile, în rândul populaţiei civile nu pot fi contestate, când ruşii bombardează oraşe şi blocuri de locuinţe. Ruşii nu spun nimic despre pierderile lor.

► „Ucrainenii care vin în România sunt din categoria «professionals», nu sunt deloc dezorientaţi”. Dan Zaharia, om de afaceri din Iaşi: “Parcările hotelurilor din Iaşi sunt pline de maşini cu numere din Ucraina. Ei vin, stau o zi-două la hotel, apoi pleacă mai departe“.

► De ce sunt românii mai bogaţi ca ruşii, în ciuda faptului că Rusia este o ţară imensă, iar România una mititică În 2011 PIB/capita al României era de 9.100 de dolari, iar al Rusiei de 14.300 de dolari. Deci cu 57% mai mai mare ca al României. În 2020 PIB/capita al României a fost de 12.100 de dolari, iar al Rusiei de 10.100 de euro, deci cu 27% mai mare ca al Federaţiei Ruse.

► „Miercuri seară făceam planuri de business cu colegii din Ucraina, ţară care ne-ar fi adus 10% din vânzările din 2022. Acum sperăm doar să fie teferi.“ Încep să apară primele efecte ale războiului din Ucraina şi în business-ul din România: compania Ascendis, liderul pieţei locale de training şi consultanţă, va avea o scădere de 10% a cifrei de afaceri ca urmare a războiului din Ucraina. “Miercuri seară am avut o şedinţă pe Teams cu colegele mele din Ucraina, făceam planuri de business, am făcut şi glume şi povesteau că a doua zi urmau să aibă curs în regiunea Donbas. A doua zi lumea s-a schimbat din temelii”

► Sergiu Manea, CEO al BCR: Ce se întâmplă în Ucraina este nedrept, îngrozitor, tragic. Impactul clienţilor expuşi pe Rusia asupra portofoliului de credite al BCR este limitat, de o singură cifră.

► Compania de transport World Mediatrans din Timiş, cu afaceri de 23 mil. euro: „Transportam componente auto de la trei fabrici din Ucraina, livram indirect şi către Volkswagen Germania. Acum nu se mai poate face nicio previziune, vedem un an de criză“.

► ZF Live. Eugen Anicescu, country manager Coface România: Dincolo de efectele indirecte în business, războiul poate avea un impact psihologic asupra oamenilor, care acum e încă greu de anticipat. Frica poate reduce consumul.

► Florian Ciolacu, directorul executiv şi Laszlo Becsek, preşedintele Clubul Fermierilor Români:  Competiţia pe piaţa cerealelor este una globală, iar România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziţionarea mai bună pe scena europeană şi mondială

► Occidentul şi UE sunt în război economic şi financiar cu Rusia. Est-europenii sunt printre primii care simt şocurile. ​Cel mai puternic val de sancţiuni occidentale îndreptat contra Rusiei a trimis ieri rubla în picaj cu 30%, iar banca centrală de la Moscova a răspuns cu măsuri disperate: dublarea dobânzii de referinţă la 20% şi controale de capital.