Semnatarii îşi argumentează poziţia în primul rând prin faptul că "salariul minim" instituie o prohibiţie: îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane.

În scrisoare se menţionează că rata şomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de 6,7%), iar "munca la negru" a luat proporţii îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariaţi lucrează "la negru"

Semnatarii mai arată, printre altele, că prin creşterea salariului minim de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent şi la 1050 lei în 2015, nivelul acestuia se va majora cu peste 50% în doar câţiva ani, în timp ce creşterea Produsului Intern Brut (PIB) este estimată la 9%.

În sprijinul solicitărilor este citat şi unul dintre cele mai apreciate manuale universitare moderne de economie, cel al profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, care se referă explicit la această problemă, menţionând că 79% dintre economişti sunt de părere că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate.

Cei 33 de semnatari solicită în final abandonarea măsurii de creştere a salariului minim şi concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi productivitatea.

Redăm scrisoarea în forma integrală:

Creşterea salariului minim – o măsură anti-economică şi anti-socială

În atenţia doamnei ministru Rovana Plumb

Spre ştiinţa domnului Prim-Ministru Victor-Viorel Ponta

Spre ştiinţa Domnului Preşedinte ales Klaus Werner Iohannis

Stimată doamnă ministru,

Suntem un grup de cadre didactice, economişti, antreprenori şi manageri preocupaţi de politicile publice care afectează climatul de afaceri şi bunăstarea populaţiei şi dorim să atragem atenţia asupra proiectului de Hotărâre de Guvern privind creşterea salariului minim în anul 2015.

Intuim raţiunile politice şi totodată constrângerile bugetare care ar justifica o astfel de decizie. Totuşi, considerăm oportun să ne exprimăm un punct de vedere care, sperăm, într-o primă fază va determina reconsiderarea acestei decizii, iar ulterior va constitui o temă de discuţie şi un punct de plecare pentru formularea unor politici sănătoase de natură să sprijine bunul mers al economiei.

Măsura creşterii salariului minim pe care o doriţi implementată în 2015 este distructivă pentru economie şi afectează bunăstarea celui mai sărac segment al forţei de muncă.

Argumentăm în primul rând prin considerentul că "salariul minim" instituie o prohibiţie: îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane.

Cei afectaţi se împart în două categorii: (1) întreprinzătorii şi companiile care oferă de lucru oamenilor fără calificări deosebite şi care vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi menţine activitatea, putând induce şi o creştere a preţurilor care îi va afecta în primul rând tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor; (2) persoanele cu slabă calificare sau fără experienţă, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale.

Aşa cum atestă studiile ştiinţifice, economiştii, în marea lor majoritate, s-au declarat de-a lungul timpului împotriva instituirii salariului minim sau a creşterii acestuia, exact din motivele enumerate mai sus. Poate cel mai apreciat manual universitar modern de economie, cel al profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, se referă explicit la această problemă, menţionând că 79% dintre economişti sunt de părere că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate.

După cum bine ştiţi, în România rata şomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de 6,7%), iar „munca la negru” a luat proporţii îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariaţi lucrează "la negru": "La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,57 milioane de salariaţi, patroni şi întreprinzători individuali neînregistraţi, «la negru», reprezentând aproximativ 27,7% din totalul salariaţilor, patronilor şi întreprinzătorilor individuali din economie". Aceeaşi sursă menţionează că evaziunea fiscală din "munca la negru" s-a dublat faţă de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuală a impozitelor pe venit şi a contribuţiilor pe care întreprinzătorii refuză să le achite ajungând la 3,7 miliarde de euro.

În ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis să oferi locuri de muncă a tot crescut, de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent. Cu majorarea preconizată în 2015, la 1050 lei, salariul minim ar putea înregistra o creştere de 50% în doar câţiva ani, interval în care producţia (PIB) se estimează a creşte doar cu 9%.

Din 2007-2008 încoace salariul minim a crescut permanent mai repede decât salariul mediu; dacă înainte de 2009 acest prag era fixat la mai puţin de 30% din salariul mediu, acum reprezintă 40%. Nu este de mirare atunci că o parte atât de mare din forţa de muncă, aproape un milion şi jumătate de salariaţi, sunt remuneraţi cu salariul minim. Dacă fenomenul va continua, România riscă să ajungă o ţară de angajaţi "pe minim", cu o vastă economie informală, cu sute de mii de oameni care nu îşi găsesc o slujbă sau care nu intră sub umbrela sistemelor de asigurări sociale.

Vă amintim că nivelul de trai nu sporeşte prin decrete guvernamentale, ci datorită creşterii productivităţii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri şi servicii să fie obţinute cu preţul aceluiaşi efort depus.

Creşterea salariului minim impune o povară suplimentară firmelor existente, şi aşa decapitalizate de criza economică, şi descurajează iniţierea de noi afaceri. Creşterea salariului minim este în mod fundamental o măsură anti-socială, lovind exact în populaţia săracă: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul şomerilor!), tineri fără experienţă, categorii sociale defavorizate sau discriminate.

Din câte înţelegem, dumneavoastră şi guvernul din care faceţi parte aveţi drept obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale românilor. În acest caz, este necesară abandonarea măsurii creşterii salariului minim şi concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi productivitatea.

Cu deosebită consideraţie,

Bogdan Glăvan, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană

Cristian Păun, profesor universitar, Academia de Studii Economice

Octavian Bădescu, antreprenor, Sameday Courier

Florin Cîţu, economist

Felix Pătrăşcanu, antreprenor, CEO Fan Courier

Dragoş Anastasiu, antreprenor, General Manager Eurolines

Radu Nechita, conferenţiar doctor, preşedinte CISED

Mircea Tudor, antreprenor, Preşedinte MBTelecom

Adrian Stanciu, antreprenor şi profesor, Erudio, Maastricht School of Management Romania

Mihai Matei, antreprenor, Country Manager Syericycle Romania

Alexandru Ghiţă, antreprenor, Preşedinte Educativa Group

Cristian Nicolae, antreprenor şi manager, Softexpert Mobility, John Maxwell Team

Claudiu Năsui, economist, preşedinte SOLIB

Adrian Mitroi, analist economic

Ovidiu Neacşu, antreprenor

Gabriel Mursa, conferenţiar universitar, Institutul Hayek România

Radu Muşetescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Vlad Topan, lector universitar, Academia de Studii Economice

Costea Munteanu, profesor universitar, Academia de Studii Economice

Vlad Mureşan, lector universitar

Gabriel Staicu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Ion Radu Zilişteanu, analist economic

Radu Cujba, antreprenor

Victoria Burton, antreprenor

Cosmin Marinescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Valentin M. Ionescu, consultant

Cristina Chiriac, antreprenor

Gabriel Biriş, avocat

Mihaela Ifrim, lector universitar, Institutul Hayek România

Romeo Vatra, antreprenor

Emanuel Mihail Socaciu, lector universitar, Universitatea din Bucureşti

Marius Cristian Pană, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Octavian-Dragomir Jora, lector universitar, Academia de Studii Economice, jurnalist economic