România are prima încercare de a corela contractele pentru diferenţă (CfD) cu o finanţare din fondul pentru mondernizare de aproximativ 3 mld. euro, iar primele licitaţii ar trebui să aibă loc până la finalul acestui an sau cel târziu în prima parte a anului viitor, a spus Sebastian Burjuda, Ministrul Energiei, în cadrul Videoconferinţei Deloitte/ZF.

“Am avut unele întârzieri în procesul de finalizare a schemei pentru că ne-am dorit să avem o schemă cât mai competitivă. Dacă nu avem o licitaţie competitivă, acel strike price va fi mare, ceea ce va însemna o frânare a investiţiilor în sectorul energiei verzi, solar, eolian. Ne-am consultat foarte mult cu ANRE, Transelectrica, cu Consiliul Concurenţei, BERD şi consultanţii selectaţi de BERD în acest proces pentru a ajunge la cea mai bună schemă. Sunt foarte multe modele în Uniunea Europeană. Portugalia cred că a reuşit cel mai bun strike price dintre statele membre şi obiectivul nostru este să deschidem această piaţă către toţi cei care ar putea participa la această licitaţie. Detaliile finale o să le vedeţi în schema finală”, susţine Sebastian Burduja.

Ce a mai spus Sebastian Burduja:

► În primul rând România nu are în acest moment o strategie energetică aprobată. Au fost mai multe încercări din 2016 până în prezent pentru a da României un asemenea document de viziune. Ne-am propus ca până în primăvara anului viitor să avem strategia energetică naţională. Am constituit un consiliu onorific reunind unii dintre cei mai buni specialişti în sectorul energetic românesc.

► Chiar săptămâna trecută am avut o întâlnire la Banca Mondială, vom beneficia de sprijinul experţilor băncii pentru acest demers şi ne-am propus un calendar foarte ambţios în care undeva până în luna februarie, cel târziu martie să avem o versiune finală a acestei strategii. Va fi o strategie suplă, mai degrabă un document de viziune, fără o listă de proiecte pentru că am înţeles că atunci când incluzi proiecte trebuie să treci prin acea evaluare de mediu îndelungată, complicată. Noi oricum vom face acest lucru prin noul plan naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice.

► Atunci ne propunem să avem un document strategic suplu, iar până în primăvara anului viitor să reglăm de fapt o cadenţă pe care România trebuia să o respecte şi anume să avem mai întâi strategia pe deplin corelată cu acest nou plan naţional integrat care va fi adoptat ulterior până în vară aşa cum ne solicită Comisia Europeană. De altfel, prima versiune a planului naţional integrat a fost transmisă Comisiei Europene săptămâna trecută, România încercând astfel să recupereze o serie de întârzieri pe care le-am constatat în momentul în care am preluat acest mandat.

► În strategia naţională, dar şi PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) energia verde are un rol important pentru că ea contribuie într-adevăr la procesul de decarbonizare a sectorului energetic şi a economiei româneşti şi nu este singura soluţie. Discutăm de un sistem energetic naţional care trebuie să fie înainte de toate sigur, deci în echilibru.

► Când discutăm de producţie intermitentă, solar, eolian, discutăm de o energie curată, dar nesigură, impredictibilă. Atunci, ea trebuie complementată în investiţii în capacităţi de stocare. De aceea am şi reluat importantul proiect de la Tarniţa Lăpuşteşti, este în etapa de contractare a serviciilor de proiectare, studio de fezabilitate şi undeva până la începutul lunii decembrie încercăm să îi găsim cel mai bun ofertant. Au fost multe expresii de interes în perioada de consultare a pieţei şi sunt convins că până la finalul anului o să avem un acord semnat în contextul în care nu vom avea contestaţii pe această procedură importantă. Tarniţa Lăpuşteşti şi alte proiecte trebuie făcute pentru a echilibra sistemul.

► De asemenea, avem pregătită pentru fondul pentru modernizare schema pentru stocare, e ava fi disponibilă în prima parte a anului viitor, după ce vom obţine şi finanţarea aprobată de Banca Europeană de Investiţii (FEI). Energia verde este esenţială, ea trebuie însă pusă în valoare de capacităţi de stocare şi producţie în bandă.

► Pe subiectul garanţiilor de origine suntem într-un dialog aproape săptămânal cu ANRE. Acolo discuţia a fost dacă aceste garanţii sunt la pachet cu o cantitate efectivă de energie cumpărată sau pur şi simplu mergem pe modelul altor state membre. Aici cred că ne apropiem de un acord final şi îmi doresc ca în următoarele 2-3 luni de zile să finalizăm şi această discuţie.

► N-avem un glob de cristal să vedem exact evoluţia pieţei şi evoluţia tehnologiilor. Cu siguranţă sistemul energetic naţional are nevoie de o energie sigură înainte de orice şi asta înseamnă să asigurăm o producţie în bandă pe măsură ce închidem capacităţile pe bază de cărbune. Aici România şi-a asumat un plan foate ambiţios. Ar trebui ca din 2026, conform planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia să închidem sau să trecem în conservare o bună parte din aceste capacităţi. Am fost la Bruxelles pentru a discuta acest calendar în perioada recentă şi am explicat câteva date tehnice care privesc calendarul de scoatere din funcţiune a acestor grupuri de cărbune în paralel cu acest calendar pentru noile grupuri pe gaz de la Eşalniţa şi de la Turceni unde am constatat întârzieri de un an, un an şi jumătate.

► Răspunsul final de la Comisie va veni sigur anul viitor când vom vedea exact în baza studiului Transelectrica, un studiu care vizează adecvanţa sistemului, ce resurse vor fi disponibile României pe toate tipurile de energie şi dacă se va impune prelungirea eventuală a acestui calendar de operare a Complexului Energetic Oltenia şi a capacităţilor pe bază de lignit cu un an, un an şi jumătate până când grupurile pe gaz vor putea fi puse în funcţiune. Sunt factori subiectivi care au ţinut anumite întârzieri în crearea celor trei societăţi de proiect, cu trei parteneri privaţi. Sunt şi factori obiectivi care ţin de timpii îndelungaţi de livrare a unor componente, a turbinelor de exemplu pentru grupurile pe gaz.

► Sunt şi factori care ţin de disponibilitatea gazului până în 2027 când ne dorim să vedem proiectul Neptun Deep intrându-şi în pâine şi deci acele 10 mld de metri cubi în plus pentru sistemul  energetic naţional. Discut aici şi de proiectul de la Mintia, cel mai important grup pe gaz din Europa.

► Practic nu putem discuta de un mix energetic pentru România fără să discutăm de producţia în bandă. Asta înseamnă aceste grupuri pe gaz, dar şi programul nuclear civil românesc, în care suntem în grafic cu unităţile 3 şi 4 pentru 2031  şi 2032, cu toate celelalte instrumente pe care statul român trebuie să le activeze până atunci. De asemenea, proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni este o tehnologie nouă, vedem că sunt câteva evoluţii în Statele Unite pe care le urmărim cu atenţie, dar categoric Guvernul României, Ministerul Energiei, ne menţinem angajamentul pentru a dezvolta această tehnologie a reactoarelor modulare de mici dimensiune, având potenţial foarte mare pentru a localiza producţia aproape de consum, pentru a putea trece sistemele de termoficare de la grupuri pe gaz. Avem deja un mare avantaj, inlcusiv faţă de proiectul din Statele Unite, avem platforme care au fost centrale pe cărbuni, cu toate utilităţile disponibile.

► România are acest plan foarte ambiţios de decarbonizare. Vorbim de circa 5.000 MW care vor ieşi din sistem până în 2026. Ulterior şi unitatea 1 de la Cernavodă va trece prin procesuld e retehnologizare, deci în 2027-2028 nu vom putea conta pe cei 740 MW putere instalată la unitatea 1. Din ceea ce vedem în piaţă, chiar dacă există o dinamică aparte a sectorului în solar şi eolian şi o vedem inclusiv în PNRR, vă spun că până acum pe investiţia unu sunt proiecte semnate, contracte semante pentru peste 500 MW putere instalată dintr-o ţintă totală de 950 MW şi ne dorim ca în următoarele 2-3 săptămâni să terminăm toată evaluarea pe investiţia unu, cel puţin cu proiectele care ar putea fi eligibile la finanţare în anvelopa bugetară dată.

► Discutăm de o apetenţă aparte a pieţei şi probabil cu cei 460 mil. euro disponibili pentru investiţia unu vom ajunge să punem în funcţiune în următorul an, un an şi jumătate pest 2.000 de MW dacă nu 3.000 de MW. Aând în vedere procesul ambiţios, punctul înc are suntem, acordul european pentru stimularea acestor investiţii şi angajamentul României din PNRR, schema contractelor pentru diferenţă este un instrument util. Avem opţiunea de a face această licitaţie anul acesta sau în prima parte a anului viitor., discutăm de 1.000 MW solar şi 1.000 MW eolian sau 500 MW eolian, a fost unul dintre subiectele negocierii cu BERD, vom vedea versiunea finală a schemei şi o finanţare din fondul pentru modernizare. Ulterior în 2025 vom veni cu a doua licitaţie, dar şi în funcţie de ce se întâmplă în piaţă.

► Sunt convins că va merge, de altfel BEI, BERD, Comisia Europeană au fost implicate la fiecare negocieri, la fiecare pas din acest proces. Singurul motiv pentru care nu a existat aprobarea în comitetul recent aferent fondului pentru modernizare a fost chiar lipsa avizului unde mai erau subiecte de discutat. Suntem foarte aproape de un acord. Într-adevăr România încearcă ceva complicat, un lucru pe care nu l-a încercat nici un alt stat membru şi anume să finanţeze această schemă din fondurile disponibile din fondul pentru modernizare. Nu cred că există nici o probabilitate oricât de mică să nu finanţăm CfD-uri din fonduri pentru modernizare. Ştiu că există temeri legate de o eventuală creştere a facturilor ca urmare acestor investiţii, dar din calculele făcute cele 3 mld. euro ar trebui să fie suficiente pentru finanţarea schemei. Noi ne gândim inclusiv să organizăm aceste licitaţii chiar înainte de viitorul Comitet al Fondului pentru Modernizare cu o clauză suspensivă în aceste contracte şi anume în momentul în care schema va fi aprobată de BEI şi Comitetul Statelor Membre să putem intra efectiv în implementarea contractelor.