Business Magazin: Care vor fi principalele efecte ale actualizării listei de medicamente gratuite şi compensate asupra pacienţilor din România şi rezultatelor financiale ale companiei?

Fabrizio Giombini, MSD: Au trecut aproximativ 6 ani de cand lista de medicamente compensate a fost actualizata ultima data in Romania. Peste 130 de molecule pentru tratamentul unor afectiuni importante asteapta sa fie compensate. Printre acestea putem gasi medicamente utilizate in tratamentul cancerului, hepatitiei C, diabetului, HIV-ului etc. Va puteti imagina ca din perspectiva pacientului roman beneficiile ar putea fi enorme. In eventualitatea compensarii acestor medicamente pacientul roman ar putea beneficia, la fel cum deja o fac ceilalti pacienti europeni, de cele mai inovative tratamente, lucru care, din pacate, nu se intampla in acest moment. Multe din aceste noi tratamente ar putea aduce o recuperare mai rapida a pacientului, cu mai putine efecte adverse, iar in unele cazuri putem vorbi chiar de salvarea mai multor vieti. Mai mult, statul roman ar avea si el de beneficiat, pe termen lung, de introducerea noilor medicamente in sistemul de compensare. Cu cat cetatenii unei tari sunt mai sanatosi, cu atat mai mult are de beneficiat economia statului respectiv. Iar acest lucru se explica prin faptul ca accesul pacientilor la tratamente inovatoare reduce spitalizarea, asigura reintegrarea acestora in societate intr-o perioada mai scurta, generand astfel economii la bugetul de sanatate. Mai mult, prin reintegrarea pacientilor in societate acestia vor asigura venituri suplimentare la bugetul statului prin intermediul productivitatii lor.

In ceea ce priveste rezultatele financiare ale companiei, in eventualitatea compensarii noilor tratamente, putem estima o crestere modica a cifrei de afaceri. Aceasta crestere depinde intr-o mare masura de schemele de compensare si de negocierile cu autoritatile pentru semnarea contractelor de tip cost-volum.

Cum se explică actualizarea acestei liste la intervale de timp atât de mari?

Din pacate, sanatatea nu a fost si inca nu este o prioritate pentru autoritatile din Romania. De-a lungul timpului, au fost dezvoltate diverse strategii de sanatate, unele dintre ele chiar foarte bune, dar nici una dintre ele nu a fost dusa la bun sfarsit. As adauga faptul ca bugetul alocat sanatatii in ultimii ani, in Romania, a fost si este cel mai mic dintre tarile europene Mai mult, in ultimii 3 ani bugetul alocat medicamentelor compensate a fost egal in fiecare an, 6.6 miliarde de RON, chiar daca in realitate, consumul real din piata a crescut de la un an la altul. Diferenta dintre bugetul alocat de autoritati medicamentelor compensate si consumul real din piata este acoperita de companiile producatoare de medicamente prin intermediul taxei clawback. In ultimii ani au existat diverse initiative din partea autoritatilor de introducere a acestor medicamente in sistemul de compensare. Din pacate, schimbarile care au survenit la nivelul guvernului au avut un impact asupra acestei initiative. Intarzieri de acest gen vor exista si in continuare in eventualitatea in care sanatatea nu va deveni o prioritate pentru autoritatile din Romania.

În ce măsură este această actualizare o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?

Accesul pacientului la medicamente inovative nu poate fi considerat o cheltuiala pentru stat. Utilizarea acestor medicamente in tratamentul pacientului roman ar aduce beneficii atat pentru pacient cat si pentru economia statului. Printr-un tratament mai bun pacientii se pot intoarce mult mai repede la locurile lor de munca, iar prin productivitatea lor vor participa la cresterea economica. Conform unui studiu lansat de Institutul de Prognoza Economica acum cativa ani, sprijinit de Local American Working Group, in eventualitatea in care starea de sanatate a romanilor ar fi comparabila cu cea a celorlalti cetateni europeni, economia statului ar beneficia de o suma aditionala 6.7 miliarde de euro, bani proveniti din aportul cetatenilor la economia statului. Pentru ca romanii sa ajunga la media starii de sanatate a uniunii europene, statul roman ar trebui sa investeasca in sanatate aproximativ 5% din PIB aditional fata de investitiile realizate in ziua de azi. In acest moment, Romania se afla intr-o situatie fara precedent. Peste 130 de medicamente asteapta sa fie introduse in lista de medicamente compensate. Industria farmaceutica este dispusa sa fie un partener de incredere pentru autoritati si sa dezvolte impreuna o strategie de sanatate pe termen mediu si lung. Romania trebuie sa recupereze decalajul cu celelalte tari europene in ceea ce priveste accesul pacientilor la tratamente inovative si calitatea vietii cetatenilor. Cu siguranta tratamentele inovative contribuie intr-o mare masura la acest lucru.

Care este diferenţa dintre bugetul alocat medicamentelor şi consumul real din piaţă şi cum poate fi redusă aceasta?

Diferenta dintre bugetul alocat medicamentelor compensate si consumul real din piata este, in anul 2014, de 1.09 miliarde de RON si este in intregime acoperita de industria producatoare de medicamente prin intermediul taxei clawback. In ultimii 3 ani, bugetul alocat medicamentelor compensate a fost mentinut la acelasi nivel, 6.6 miliarde de RON, chiar daca piata a crescut in mod natural. La inceputul implementarii acestei taxe ea a fost prezentata ca fiind o masura temporara. Cu toate acestea, mai bine de 3 ani au trecut de atunci si platim in continuare aceasta taxa care a suferit diverse modificari de-a lungul timpului. In forma sa actuala, aceasta taxa nu asigura previzibilitate si sustenabilitate pentru mediul de afaceri din industria farmaceutica. Cresterea pietei medicamentelor compensate este si rezultatul dezvoltarii capacitatilor de diagnosticare a populatiei de catre medicii specialisti, a tehnologiei inovatoare utilizata in unitatile de specialitate si a unei educatii medicale din ce in ce mai buna a pacientului roman.

Decalajul dintre bugetul alocat medicamentelor compensate si consumul real din piata poate fi recuperat fie printr-o alocare suplimentara de resurse financiare la bugetul medicamentelor compensate, fie prin eficientizarea cheltuielilor actuale din sistemul de sanatate.

Cât de sustenabil este pentru mediul de afaceri ca din doi din zece pacienţi care beneficiază de medicamente să fie trataţi din banii companiilor farmaceutice?

In forma sa actuala, taxa clawback nu este o masura sustenabila pentru industria farmaceutica. Putem spune chiar ca ea constituie o povara pentru afacerile pe care noi le dezvoltam in Romania, din moment ce ea creste de la an la an, si chiar de la trimestru la trimestru. De exemplu, in ultimul trimestru valoarea taxei clawback pe care compania noastra a trebuit sa o plateasca a fost de aproximativ 20% din cifra de afaceri. Din punct de vedere al mediului de afaceri, aceasta taxa a condus la reducerea investitiilor in cercetare, a programelor educationale destinate profesionistilor din domeniul sanatatii precum si a actiunilor de responsabilitate sociala. Ca si ceilalti investitori ce activeaza pe piata din Romania, ne dorim un mediu de afaceri previzivill si sustenabil.

Care este impactul taxei clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură descurajează investiţiile în piaţa din România?

Taxa clawback a fost implementata ca si o masura de control a bugetului medicamentelor compensate insa a devenit, o data cu trecerea timpului, o sursa de finantare a acestui buget, punand presiune pe bugetele companiilor producatoare de medicamente. Exista companii producatoare care si-au retras produse farmaceutice de pe piata din Romania tocmai pe motiv ca ele nu au mai fost sustenabile sub aceasta taxa, in timp ce altele si-au restructurat activitatea locala. Faptul ca aceasta taxa este sustinuta doar de companiile producatoare de medicamente descurajeaza investitiile companiilor noastre in Romania. Sa nu uitam ca ea include atat adaosurile distribuitorilor de medicamente cat si cele ale farmaciilor.

Ce beneficii aduc companiile farmaceutice economiei naţionale prin intermediul inovaţiei?

Primul mare beneficiar al inovatiei este pacientul insusi. Cand vorbim de medicamente inovative ne referim la produse medicamentoase ce inglobeaza o tehnologie de nivel inalt, aprobate spre utilizare dupa ani de cercetare si investitii si care sunt destinate tratamentului unor boli complicate precum cancerul, hepatita C, HIV si altele. Imaginati-va ca pana acum cativa ani pacientii cu hepatita C erau condamnati la moarte. Astazi exista tratamente care le pot salva vietile. Din perspectiva statului, pe termen lung, un pacient sanatos inseamna un cetatean productiv ce poate contribui la crestere economica. Conform sutdiului mentionat mai sus, pentru anul 2010, valoarea adaugata combinata generata de companiile producatoare de medicamente, în România, a fost de 2,5 miliarde lei. Cea mai mare parte din aceasta (peste 95%) a fost cheltuita în economia naţionala pentru remunerarea forţei de munca, plata impozitelor sau pentru finantarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare (de exemplu, studii clinice), campanii media sau campanii de depistare si constientizare a bolilor si educatie medicala acordata cadrelor medicale. Doar o mica parte din valoarea adaugată (mai putin de 5%) reprezintă profitul net, acumulat de catre actionari.

Cum aţi descrie dialogul cu autorităţile de la Bucureşti şi în ce măsură sunt înţelese nevoile industriei?

Sunt incantat sa mentionez faptul ca, in ultima perioada, dialogul cu autoritatile din domeniul sanatatii si nu numai este din ce in ce mai constructiv. Introducerea a 17 molecule orfane in sistemul de compensare in prima jumatate a anului 2014 a fost un prim semn important venit din partea autoritatilor din sanatate atunci cand vorbim de lista medicamentelor compensate. La momentul actual dispunem de o noua metodologie de evaluare a medicamentelor compensate ce a permis producatorilor de medicamente depunerea de dosare de compensare. In acest moment asteptam rezultatele evaluarilor si introducerea efectiva a terapiilor in lista medicamentelor compensate astfel incat pacientul roman sa beneficieze in cel mai scurt timp de valoarea adaugata pe care acestea o aduc. Cu toate acestea, inca mai sunt multe lucruri de facut din partea ambelor parti pana la implementarea efectiva a unei noi liste de medicamente compensate.