Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri, 14 februarie, menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an.

În acest timp, comunicatul BNR menţionează mai multe riscuri pentru economia României, precum continuarea creşterii randamentului tilurilor de stat pe termen lung în ianuarie, precum şi politica fiscală.

„Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecţie descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar şi în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunţării de către autorităţi a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025”.

În acest an guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar în acord cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. Conform acestuia deficitul bugetar va ajunge la 3% în 2031. Anul 2024 a fost încheiat cu un deficit bugetar de 8,65%.

„Incertitudini şi riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv”.

Vedeţi mai jos comunicatul integral al BNR:

„Rata anuală a inflaţiei a crescut peste aşteptări în ultimele trei luni ale anului 2024, urcând în decembrie la 5,14 la sută, de la 4,62 la sută în septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar şi ca urmare a noilor majorări înregistrate de preţurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut şi al măririi cotaţiilor unor mărfuri.

La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menţinându-se până în decembrie la nivelul de 5,6 la sută atins la finele trimestrului III. Evoluţia a fost consecinţa influenţelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi din scăderea dinamicii preţurilor importurilor, şi, pe de altă parte, din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.

În anul 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut cu 1,47 puncte procentuale (de la 6,61 la sută în decembrie 2023), în condiţiile descreşterii ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat cu 2,8 puncte procentuale (de la 8,4 la sută în decembrie 2023), în principal pe seama subcomponentei mărfuri nealimentare, a cărei dinamică a rămas însă ridicată, la fel ca şi cea a subcomponentei servicii. Influenţe dezinflaţioniste suplimentare au decurs din decelerarea creşterii preţurilor administrate, în timp ce efecte de sens opus au generat dinamicile preţurilor combustibililor şi energiei şi într-o mai mică măsură evoluţiile de pe segmentele LFO şi produse din tutun.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în decembrie 2024 la 5,5 la sută, de la 7,0 la sută în decembrie 2023. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus la 5,6 la sută în decembrie 2024, de la 10,4 la sută în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8 la sută, de la 9,7 la sută în decembrie 2023.

În luna ianuarie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 4,95 la sută, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflaţiei CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1 la sută. În aceste condiţii, rata medie anuală a inflaţiei IPC a coborât în ianuarie 2025 la 5,4 la sută.

Datele preliminare indică o creştere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024 decât cea previzionată, şi în accelerare pronunţată, la 0,8 la sută, de la 0,1 la sută în trimestrul precedent. Evoluţia implică scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,7 la sută în trimestrul IV 2024, de la 1,2 la sută în trimestrul anterior, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul componentelor cererii agregate, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată.

Astfel, vânzările cu amă¬nuntul şi-au accelerat creşterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat puternic declinul în octombrie-noiembrie în raport cu perioada similară a anului precedent. Variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus şi în trimestrul IV decalajul nefavorabil faţă de cea a importurilor, care a scăzut relativ mai pronunţat. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi tempereze creşterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, în condiţiile deteriorării accentuate a balanţelor veniturilor.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat creşterea în intervalul octombrie-noiembrie 2024 în raport cu trimestrul precedent, iar rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) s-a redus în ultimele trei luni ale anului trecut până la 5,2 la sută în decembrie, după ce a urcat la o valoare medie de 5,6 la sută în trimestrul III. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut o redresare semnificativă în ianuarie 2025, după trei trimestre de scădere, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit, corectându-şi aproape integral descreşterea pronunţată din ultimul trimestru al anului trecut. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-au redus în trimestrul IV 2024, rămânând însă la niveluri de două cifre, după ce au urcat la 16,7 la sută, respectiv la 18,6 la sută în trimestrul precedent.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat  mici creşteri în a doua decadă a lunii ianuarie 2025, iar apoi au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecţie descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar şi în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunţării de către autorităţi a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în ianuarie 2025 pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul  trimestrului III 2024. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat să slăbească relativ alert în prima parte a lunii ianuarie, dar a recuperat apoi deprecierea acumulată, ca urmare a evoluţiei monedei americane pe pieţele financiare internaţionale. 

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit marginal în decembrie 2024, la 8,9 la sută, de la 8,8 la sută în noiembrie, în condiţiile în care accelerarea pe mai departe a creşterii împrumuturilor populaţiei a fost însoţită de stagnarea ritmului creditului acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a întrerupt trendul ascendent, reducându-se la 70,1 la sută în decembrie 2024, de la 70,2 la sută în noiembrie.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2025, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025 - pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp -, iar în semestrul II va descreşte pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, menţinându-se deasupra intervalului ţintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, rata anuală a inflaţiei va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior.

Descreşterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaţioniste şi influenţe venite din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuşi decât în proiecţia precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă şi să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior.

Incertitudini şi riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.

O sursă de incertitudini şi riscuri rămân însă şi condiţiile de pe piaţa muncii şi ritmul creşterii salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate dinamicilor preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, iar riscuri notabile vin din tendinţa de extindere a protecţionismului comercial, cu potenţial impact asupra cotaţiilor altor materii prime, precum şi asupra preţurilor unor bunuri intermediare şi finale.

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro şi al comerţului internaţional în contextul măsurilor de politică comercială ale administraţiei americane. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale consolidării bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 14 februarie 2025, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare”.