Sunt nume grele în real estate-ul local, cu proiecte de zeci şi sute de mii de metri pătraţi, dar şi oameni care şi-au clădit afaceri în alte domenii, imobiliarele fiind doar o preocupare secundară în portofoliul lor de businessuri. Capitala României rămâne un „teren de joacă” atractiv pentru investitori, mai ales că, pentru bucureşteni şi nu numai, clădirile moderne de sticlă rămân o aspiraţie fascinantă.

Legea nescrisă” a pieţei de birouri din România spune că un angajat ar trebui să aibă alocaţi, în medie, între opt şi zece metri pătraţi la birou. La o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, un calcul simplu arată că cei 50 care ţin în mâini sectorul office găzduiesc în clădirile lor peste 200.000 de angajaţi.

La o valoare medie a chiriei de 15 euro pe metru pătrat (în condiţiile în care în zona de nord chiria poate ajunge la 22 de euro/mp, iar în altele se situează la 8-10 euro/mp), înseamnă că cei 50 obţin din chirii venituri de aproximativ 360 de milioane de euro pe an. Portofoliile lor reprezintă peste 70% din stocul total de birouri din Bucureşti, care se îndreaptă spre 3 milioane de metri pătraţi. Şi povestea merge mai departe, cum spune reclama.

„Dacă ne uităm la cifrele comparative din ţări precum Polonia sau Cehia, vedem că mai există loc pentru noi birouri în Bucureşti. Problema este însă unde le construim. În Pipera s-au construit multe clădiri moderne şi frumoase de birouri, dar acolo există o singură staţie de metrou”, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM.

El adaugă, de asemenea, că birourile, alături de segmentul rezidenţial, atrag cele mai mari cereri de ciment, susţinând astfel piaţa, într-un context în care investiţiile publice dau înapoi.

Doar primii cinci proprietari de clădiri – Globalworth, Immofinanz, Genesis Property, CA Immo şi Atenor – au portofolii cumulate care depăşesc 3 miliarde de euro. Patru din cinci sunt străini şi, în acelaşi timp, veterani pe piaţa locală de birouri, România fiind o ţară-cheie în portofoliile lor. Ioannis Papalekas, omul de afaceri grec acţionar în Globalworth, şi-a clădit în România fundaţia pentru primul loc în topul proprietarilor de birouri. Portofoliul lui a atins, la finalul anului trecut, valoarea de 1,8 mili­arde de euro, iar veniturile din chirii au fost în 2017 de aproape 116 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior.

Imediat după Globalworth, în clasament urmează austriecii de la Immofinanz, al căror portofoliu s-a extins şi în retail, aceştia fiind de asemenea proprietarii unor centre comerciale în ţară. Birourile rămân însă segmentul lor principal de business, fiind spaţii de muncă pentru mai mult de 20.000 de angajaţi.

În top trei şi-a făcut loc şi o companie românească, fondată şi condusă de Liviu Tudor. În cele două proiecte de birouri ale sale – Novo Parc şi West Gate – românul poate găzdui peste 15.000 de salariaţi. Printre chiriaşii celor două proiecte se numără companii precum Renault, Ericsson, Siemens, Alpha Bank sau Hewlett-Packard Enterprise.

Între cei 50 se regăsesc şi alţi mari dezvoltatori, majoritatea străini, care au făcut din imobiliare principala lor activitate de business. Austrieci, israelieni, sud-africani, germani, belgieni, suedezi, cehi, turci – toţi fac parte din clubul investitorilor care vor să ducă România la acelaşi nivel cu statele dezvoltate ale Europei în materie de stoc de birouri.

Imobiliarii din umbră

Surprizele vin însă de la oameni de afaceri şi companii care s-au făcut cunoscute în business prin alte domenii de activitate. Augustin Oancea, omul care a dus traderul de energie Tinmar la afaceri de peste 650 de milioane de euro anul trecut, sau Romeo Pomponiu, cel care a dezvoltat businessul Steilmann din domeniul modei, sunt două dintre exemple.

Lor li se adaugă Hili Properties, divizia imobiliară a grupului maltez Hili Ventures, care deţine în România circa 70 de restaurante McDonald’s. Hili Properties are în Bucureşti clădirea Art Business Center, pe care a cumpărat-o cu 30 de milioane de euro de la antreprenorul român Ion Chirescu.

Petr Kellner, omul de afaceri ceh, fondator al fondului de investiţii PPF, a bifat şi el sectorul local de real estate, după ce se concentrase mai mult timp pe domeniul energiei. Între timp, a renunţat la sectorul energetic din România, însă businessul din imobiliare încă îi aparţine.

Investiţiile celor mari, dar şi ale celor mici contribuie la creşterea numărului de angajaţi în clădirile moderne de birouri, un număr care a atins borna de 250.000 la sfârşitul anului trecut. Ţinând cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunţată în 2018, precum şi de planurile de recrutare anunţate în special de companiile internaţionale prezente pe piaţa locală, numărul de angajaţi din clădirile moderne de birouri din Bucureşti (încadrate în clasele A şi B, în funcţie de confort şi de facilităţile oferite) ar putea urca spre 280.000 de persoane până la sfârşitul acestui an, după cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Cei mai mulţi se găsesc în zona Pipera, care a devenit sinonimă cu aglomeraţia şi traficul sufocant, odată cu expansiunea birourilor. Cea mai aerisită din punctul de vedere al stocului de birouri este zona de sud, o destinaţie aleasă în special de companiile care oferă servicii de outsourcing.Imobiliarele, un business adiacent

Petr Kellner, fondatorul fondului de investiţii PPF, este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de circa 16 mld. dolari. El şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. PPF a fost anterior activ şi pe piaţa distribuţiei de gaze în România, controlând compania Gaz Sud. Ulterior, aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital, controlat de Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner.

Romeo Pomponiu, antreprenorul care a extins pe plan local businessul Steilmann din domeniul modei, a dezvoltat imobilul de birouri River Plaza prin reamenajarea unei clădiri industriale, construite la începutul anilor ’70. Imobilul este amplasat la câteva minute de Piaţa Unirii şi de Bulevardul Unirii. Potrivit datelor ZF, Romeo Pomponiu este cel care a adus şi grupul german de modă s.Oliver în România, în sistem de franciză, primul magazin fiind deschis în AFI Cotroceni în primăvara acestui an.

Augustin Oancea, omul din spatele grupului energetic Tinmar, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. Compania şi-a început activitatea în 2011 cu tradingul cu produse petroliere şi a ajuns, de-a lungul timpului, să alimenteze cu energie businessuri precum Lukoil, Lidl, Arctic sau Carrefour. În domeniul imobiliar, Augustin Oancea deţine două clădiri de birouri în zona Pieţei Victoriei.