Statul european aflat lângă România, care dă tonul unei prăbuşiri economice pe continent: Ţara a intrat în cea mai gravă recesiune din ultimii 28 de ani, în timp ce tot estul Europei strânge din dinţi şi se pregăteşte de acelaşi scenariu
Ungaria se confruntă în mod neaşteptat cu o recesiune, înregistrând cea mai lungă contracţie economică din ultimii 28 de ani, în timp ce războiul din Ucraina a continuat să submineze creşterea economică în toată Europa de Est, scrie Bloomberg.
Economia Ungariei s-a contractat cu 0,3% în perioada aprilie-iunie, comparativ cu ultimele trei luni, fiind a patra contracţie consecutivă care a sfidat aşteptările analiştilor, care estimau o creştere de 0,2%. Economia s-a contractat cu 2,4% faţă de anul precedent, a anunţat miercuri biroul de statistică. Patru contracţii trimestriale la rând reprezintă cel mai mare număr de la începutul înregistrărilor, în 1995.
Polonia, cea mai mare economie din regiune, a scăzut probabil cu 2,3% în al doilea trimestru faţă de precedentele trei luni, potrivit unui alt sondaj, pentru a treia contracţie neconsecutivă de anul trecut. Confruntându-se cu cea mai rapidă creştere a preţurilor din ultimul sfert de secol, se estimează că s-a contractat cu 0,3% în ritm anual.
Impactul invaziei Rusiei a dus inflaţia la două cifre în cea mai gravă criză a costului vieţii din Europa din ultimele decenii şi a determinat băncile centrale să ia măsuri drastice prin creşterea ratelor dobânzilor. Acest lucru se traduce prin scăderea cheltuielilor din partea întreprinderilor şi a consumatorilor, ceea ce înăbuşă expansiunea economică pentru majoritatea economiilor de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Tomas Dvorak, economist senior la Oxford Economics, a declarat că impactul constrângător al inflaţiei şi al politicii monetare mai stricte ar fi trebuit să înceapă să se atenueze la sfârşitul trimestrului trecut, chiar dacă cererea slabă din zona euro restrânge cererea de exporturi.
„Pe măsură ce inflaţia se atenuează şi băncile centrale se orientează din ce în ce mai mult spre normalizarea politicii, cererea internă ar trebui să înregistreze o oarecare redresare. Dar credem că acest lucru va fi foarte gradual, fără a atinge o viteză semnificativă înainte de sfârşitul anului”, a spus economistul.
Criza costului vieţii din economia poloneză de 690 de miliarde de dolari este un punct de dispută important în perioada premergătoare alegerilor din 15 octombrie din această ţară, unde partidul de guvernământ Lege şi Justiţie conduce în sondajele de opinie, dar se pare că va fi departe de a obţine majoritatea.
Această tendinţă se extinde şi mai mult în întreaga regiune. În Republica Cehă, unde inflaţia a scăzut în iunie la o singură cifră pentru prima dată în 16 luni, economia a crescut cu doar 0,1% faţă de trimestrul anterior.
România a fost o excepţie, cu progrese constante ale produsului intern brut de la pandemie încoace. Acesta a înregistrat o expansiune mai bună decât se aştepta de 0,9% pe trimestru, în timp ce a crescut cu 1,1% faţă de anul precedent, potrivit datelor publicate miercuri.În altă parte în regiune, Slovacia a înregistrat o creştere anuală de 1,5%, depăşind aşteptările, în timp ce Serbia a înregistrat o creştere mai puternică decât se aştepta de 1,7% faţă de anul precedent.
Slovacia a înregistrat o creştere anuală de 1,5%, depăşind aşteptările, în timp ce Serbia a înregistrat o creştere mai puternică decât se aştepta de 1,7% faţă de anul precedent. Prognoza pentru Bulgaria, care îşi va publica datele miercuri dimineaţă, indică o creştere mai slabă, dar constantă.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro