Demirtas a declarat că operaţiunile Turciei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI) dincolo de frontieră sunt de fapt o "acoperire" pentru a-i putea viza pe rebelii kurzi din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

El a îndemnat atât Turcia, cât şi PKK, să revină în cadrul procesului de pace.

Ankara a afirmat anterior că atacurile PKK împotriva Turciei au făcut imposibile eforturile de pace.

În ultima perioadă au avut loc o serie de confruntări între forţele turce şi PKK.

Turcia a fost vizată, de asemenea, de atacuri comise de către militanţi cu legături cu SI, inclusiv cel de săptămâna trecută, în oraşul turc de frontieră Suruc, soldat cu 32 de morţi.

Ankara consideră atât PKK, cât şi SI organizaţii teroriste.

Separat, Washingtonul a confirmat, anterior, că poartă negocieri cu Ankara cu privire la campania lor comună împotriva SI în Siria.

"Mai mult efort şi energie din partea coaliţiei" antijihadiste se vor concentra de-acum asupra zonei de frontieră, a declarat John Kirby, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american.

Însă el a respins sugestia potrivit căreia Statele Unite au sancţionat atacurile aeriene turce asupra forţelor kurde, în nordul Irakului.

Săptămâna aceasta, spun analiştii, Turcia şi-a schimbat poziţia faţă de coaliţia anti-SI condusă de către Statele Unite.

Acest partener - ezitant anterior - efectuează în prezent misiuni de luptă şi şi-a deschis bazele aeriene avioanelor de luptă americane.

Guvernul turc, "grav perturbat"

Turcia şi Statele Unite lucrează împreună să creeze o "zonă de securitate" în nordul Siriei, din care militanţii SI să fie eliminaţi.

Zona - de aproximativ 90 de kilometri lungime - pare că va fi folosită pentru antrenarea forţelor moderate ale opoziţiei, potrivit unui corespondent BBC în Turcia.

Ankara speră, afirmă corespondentul, că acest lucru le va permite unor refugiaţi sirieni în Turcia să se ducă în zona securizată.

Însă Demirtas, care conduce Partidul Democratic al Poporului (HDP), a declarat pentru BBC că adevărata intenţie a Turciei este să efectueze o incursiune în zonele kurde din Siria, cu scopul de a-i împiedica pe kurzii din Siria să deţină controlul asupra unui teritoriu contiguu.

"Turcia nu intenţionează să vizeze SI prin zona sa de securitate. Guvernul turc a fost grav perturbat de încercarea kurzilor de a crea un stat autonom în Siria", a subliniat Demirtas.

El a adăugat că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan "nu ar lăsa niciodată să se întâmple acest lucru şi va interveni cu orice preţ".

"Aşadar, zona de securitate are scopul să-i oprească pe kurzi şi nu SI. De fapt Turcia ar trebui să coopereze cu forţele kurde pentru a crea această zonă. Ar trebui să colaboreze", a insistat el.

Erdogan a declarat anterior că "nu este posibilă continuarea procesului de pace cu cei care ne ameninţă unitatea naţională şi integritatea".

El a plecat în China, însoţit de o delegaţie de 100 de oameni de afaceri şi investitori, într-o vizită de stat în centrul căreia se află consolidarea relaţiilor economice.

Potrivit unui corespondent BBC de la Beijing, actuala criză a frontierei din Turcia ar putea determina Ankara să cumpere sisteme chinezeşti de rachete cu rază lungă de acţiune.

Tot marţi, NATO a discutat despre campania turcă împotriva SI şi kurzilor. Toate cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre "ameninţări la adresa Turciei", un stat membru-cheie al blocului militar.

NATO şi-a exprimat, în comunicatul final, "solidaritatea puternică" cu Turcia şi a transmis condoleanţe "familiilor victimelor de la Suruc şi altor atacuri asupra unor ofiţeri de poliţie şi din armată".

Însă, potrivit unor oficiali NATO, citaţi de agenţii, membrii Alianţei Nord-Atlantice au folosit întâlnirea cu uşile închise pentru a exercita presiuni asupra Turciei să nu recurgă la o forţă excesivă şi să continue negocierile cu reprezentanţii minorităţii sale etnice kurde.