Marţi seara, 4 februarie, Iaşi, în drum spre hotelul Unirea, o discuţie cu tipul din Uber/Bolt. L-am întrebat cum e Iaşiul, cum este viaţa în Iaşi – Bună, a fost răspunsul lui. Şi din discuţie am aflat că a stat în Anglia, în Liverpool, 5 ani, a făcut şi un master, dar s-a întors în ţară. De ce te-ai întors, e mai bine aici? Da, e mai bine. Dincolo de faptul că eşti un străin, oricum ai lua-o, orice ai fi, oriunde ai lucra, acolo trebuie să munceşti peste 50 de ore pe săptămână, adică să ai două joburi dacă vrei să pui ceva bani deoparte. Nu ştiu dacă se poate spune că poţi să-ţi faci un rost mai consistent în Anglia, dincolo de a fi un simplu angajat, de a avea un job sau două. 

În ultimii ani, în ultimul timp, parcă auzim, vedem şi chiar discutăm cu mai mulţi oameni care s-au întors acasă în România, din ţările vestice, acolo unde au plecat la muncă, la studii. 

Radu Bostan, unul din liderii programului RePatriot, remarca recent că din Spania se observă o întoarcere în ţară a românilor care lucrau acolo.

Săptămâna aceasta urmează să apară ceva date, mai noi, despre evoluţia populaţiei şi să vedem dacă ceea ce auzim – că se întorc mai mulţi români din afară în ţară – se confirmă şi în datele statistice.

Dar până atunci trebuie să vorbim, de data asta pe date statistice, despre evoluţia nivelului de trai din România din ultimii 20 de ani, sau mai precis de la aderarea noastră la Uniunea Europeană în 2007. 

Conform unui Raport despre impactul cotei unice în economie şi în business, făcut pentru Concordia, cea mai mare organizaţie patronală din România, de către un grup de economişti de la ASE condus de Ionuţ Dumitru, profesor ASE şi economistul-şef al Raiffeisen Bank, şi prezentat joi, 6 februarie, cota unică, creşterea economică rezultată, creşterea salariilor au dus la reducerea inegalităţii veniturilor gospodăriilor în România. 

Dacă în 2007 România era pe locul 26 din 27 în funcţie de indicatorul de inegalitate a veniturilor (indicatorul GINI), în 2023 România a urcat pe locul 18, ajungând în faţa Spaniei, Italiei, Greciei, de exemplu. 

România a înregistrat în perioada 2007-2023 una dintre cele mai ample reduceri a inegalităţii veniturilor din cadrul ţărilor membre UE27, spune Ionuţ Dumitru.

El spune că raportul privind inegalitatea veniturilor rezultat strict din salarii nu este atât de mare în România pe cât se susţine de către cei care ar vrea introducerea unei cote de impozitare progresive pe ideea că dacă câştigi mai mult trebuie să plăteşti un impozit procentual mai mare. 

Ionuţ Dumitru precizează că inegalitatea veniturilor este adusă mai degrabă de celelalte surse de venit ale românilor, care ţin de depozitele bancare, dividendele încasate, participaţiile la profiturile companiilor etc.

Dincolo de reducerea inegalităţii veniturilor, o altă remarcă pe care a adus-o în discuţie Ionuţ Dumitru a fost cea legată de creşterea clasei de mijloc din România din 2007 încoace. 

El spune, prezentând date statistice, că România a înregistrat cea mai mare creştere a clasei de mijloc din UE27 în perioad 2007-2022, de la circa 52% în totalul populaţie în 2007 la circa 60% în totalul populaţiei în 2022. 

Chiar dacă nivelul clasei de mijloc este încă relativ redus în România, progresul înregistrat din perspectiva acestui indicator este substanţial, spune Ionuţ Dumitru. 

Această temă despre creşterea clasei de mijloc am scris în luna noiembrie a anului trecut - Marile câştiguri despre care se vorbeşte prea puţin: Scăderea inegalităţilor veniturilor şi creşterea clasei de mijloc.

Ionuţ dumitru susţine prin Raportul prezentat joi la ASE – “Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sustenabilitate fiscal-bugetară” – că regimul cotei unice de impozitare a veniturilor (16% în 2005 şi 10% din 2018; cota unică de impozitare a companiilor, de 16%, introdusă în 2005, a rămas la acelaşi nivel şi în prezent) a jucat un rol în reducerea inegalităţii veniturilor şi în consolidarea clasei de mijloc din România. 

Raportul este amplu şi ia în considerare şi evoluţiile din alte ţări europene, dincolo de evoluţiile din România. 

Cota unică introdusă în 2005 a dus la creşterea investiţiilor, întâi ale companiilor străine şi apoi ale companiilor româneşti, care au determinat noi locuri de muncă, cu salarii mai mari care apoi s-au dus în creşterea economică, ceea ce a făcut ca PIB-ul să se tripleze, să scadă inflaţia, să se reducă dobânzile, să crească creditarea, în special pentru persoanele fizice.

Nu poţi să ai o creştere economică şi o creştere a salariilor dacă nu ai mai întâi o creştere a businessului, a activităţii economice a companiilor, a investiţiilor.

Sau salariile pot să crească, cum s-a întâmplat în ultimii cinci ani la nivelul sectorului bugetar, prin deficit bugetar, prin împrumuturi pe care le face guvernul, prin creşterea datoriei publice.

Ionuţ Dumitru şi-a început prezentarea Raportului de la ASE afirmând că România a depăşit Polonia la PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, fiind peste Ungaria, Croaţia, Slovacia, Grecia, Bulgaria (78% din media UE la PIB per capita în PPS în 2023, faţă de 77% în Polonia, 77% în Ungaria, 69% în Grecia, 64% în Bulgaria). În 2015 România era la 56% din media UE ca putere de cumpărare, iar Ungaria şi Polonia la 70%. 

Ionuţ Dumitru, profesor ASE: România a depăşit Polonia la PIB per capita şi este peste Ungaria, Croaţia sau Grecia

Foarte multă lume nu crede în datele statistice, nu crede că am fi peste Ungaria sau Polonia pentru că se uită în jur şi vede cum sunt clădiri care stau să cadă peste oameni, oraşe neîngrijite, un sistem medical criticat şi arătat cu degetul de toată lumea, poduri şi căi ferate prăbuşite şi furate, fabrici care arată ca după bombardamentele din Ucraina, o lipsă a statului, a instituţiilor statului, cum ar fi Poliţia, în societate, asta apropo de cazul de sâmbătă de la Urziceni, când pentru prima dată clanurile constituite la nivel local nu s-au mai războit cu cuţite, topoare, bâte, ci acum au trecut direct la pistol, împuşcături în plină stradă şi doi morţi. 

Companiile private, economia privată, toţi cei care au un job şi se duc în fiecare zi la muncă au reuşit să crească economia, să crească afacerile şi să ducă la creşterea nivelului de trai. 

Chiar dacă lume nu crede în datele statistice, ele arată o evoluţie, ce-i drept polarizată, care a dus la reducerea inegalităţii veniturilor şi la creşterea clasei de mijloc. 

Probabil şi de aceea tipul care era pe Bolt/Uber a decis să se reîntoarcă în ţară, considerând că acum, cel puţin în Iaşi, este mai bine decât în Anglia, în Liverpool.