Într-o lume atât de complexă şi ambiguă, pot fi oare marile noastre provocări rezolvate de specialişti? Nu ne putem rezolva problemele cu aceeaşi minte care le-a creat – problemele de azi cer o minte a viitorului. Avem nevoie de un nou tip de inteligenţă. Aceasta este mintea sintetizatoare – mintea secolu-lui XXI. Există diferite moduri de a gândi.

Mai întâi, există mintea Expertului. Ea se bazează pe profunzimea cunoştinţelor, pe abilităţi şi experienţă acumulate în timp. Este tehnică, specializată, analitică. Există un „răspuns corect” ce poate fi găsit prin practici verificate. Apoi, există mintea Critică. Aici ne punem sub semnul întrebării presupunerile de ba-ză. Navigăm prin labirintul informaţiei cu rigoare şi obiectivitate. Diagnosticăm cauzele profunde. Ca nişte buni oameni de ştiinţă, „testăm ipoteze” folosind dovezi şi logică.

Gândeşte ca un CEO

Totuşi, chiar dacă aceste două tipuri de gândire îşi au locul lor, ele nu sunt suficiente pentru a rezolva marile probleme ale prezentului.

Mintea expertului este potrivită pentru cazuri simple, previzibile.

Mintea critică, o mare cucerire a epocii Iluminismului, se bazează pe analiză raţională, dar nu poate „ve-dea” mai departe în viitor, înspre ce este posibil.

Într-o lume haotică şi imprevizibilă, avem nevoie de o Minte Sintetizatoare.

Ce înseamnă să fii un sintetizator? Este ca şi cum ai fi un CEO, un polimat, un artist şi un alchimist, toate în acelaşi timp.

Mintea sintetizatoare vede întregul, nu doar părţile. Este strategică. Observă tipare, tendinţe, interde-pendenţe.

Sintetizatorii au o curiozitate infinită pentru domenii diverse – ştiinţă, arte, psihologie, istorie, literatură. Vor să înţeleagă cum funcţionează cu adevărat lumea, cum reacţionează oamenii în diferite contexte. Pentru sintetizatori, separarea – „umbra” specializării – este o iluzie periculoasă. Viaţa nu funcţionează aşa. Ei văd transformările ca fiind schimbări ale unor sisteme umane complexe – nu doar mutarea me-canică a unor piese.

Mintea modernă divide, specializează, gândeşte în categorii: instinctul grecesc era opusul, acela de a avea o privire de ansamblu, de a vedea lucrurile ca un întreg organic.

H.D.F. Kitto

Sintetizatorii sunt adevăraţi gânditori strategici, nu doar „planificatori”; ei folosesc imaginaţia, viziunea. Se întreabă: „Ce este posibil?” Ei pot reformula problemele, întrebând: „Care este adevărata problemă pe care încercăm să o rezolvăm, dincolo de suprafaţă?” sau „Cum putem privi această situaţie altfel?”

Văd dincolo de prezent, înţeleg care sunt efectele de ordin doi şi trei ale deciziilor luate. Pot contura o viziune mai completă a viitorului.

Aceasta le oferă un avantaj unic: în timp ce altora lumea li se pare haotică, ei văd firul roşu.

Valoare creată la intersecţia silozurilor

Cu acest tip de gândire, sintetizatorii construiesc poveşti mai bune, mai convingătoare, care îi unesc pe oameni şi aduc claritate în vremuri de ambiguitate. „Limbajul” lor atinge publicul într-un mod diferit – nu este sec, tehnic; este viu, proaspăt. Fac conexiuni surprinzătoare, folosesc metafore, imagini mentale, pentru a da viaţă mesajelor lor. Sunt într-o poziţie unică de a traversa graniţe, de a sparge silozuri, de a construi parteneriate. Sintetizatorii nu sunt blocaţi în poziţii „fixe”, văd „nuanţe”, privesc fiecare subiect din multiple unghiuri, dincolo de alb şi negru. Caută o „a treia cale” creativă – atât de necesară într-o so-cietate tot mai polarizată. Le place să se joace cu idei opuse în mintea lor – structură şi agilitate, tradiţie şi schimbare, proces şi rezultat, sine şi serviciu. Ei armonizează. Asemenea pianiştilor care cântă acor-duri şi arpegii, combinând note diferite. Pot tăia prin zgomotul informaţional, aduc înţelepciune şi naraţi-uni noi, care ne unesc şi ne ajută să găsim sensuri.

Sintetizatorii caută perspectiva celorlalţi pentru a înţelege mai profund. Le place să asculte şi să înveţe din orice, de la oricine. Nu sunt doar polimaţi. Nu este vorba doar despre „intelectul” lor. Este vorba despre identitatea lor.

Spre deosebire de experţi, sintetizatorii sunt studenţi. Nu au ego fragil, nu cred în „absoluturi”, nu au ne-voie să se încadreze în „cutii”. Sunt învăţăcei fluizi, simt umanitatea şi conexiunea cu întregul Cosmos. Nu fac o distincţie strictă între fizic şi spiritual, corp şi suflet. Pentru ei, arta, estetica şi frumuseţea în toate formele (muzică, poezie etc.) sunt esenţiale pentru a trăi măreţia vieţii.

Sintetizatorii udă seminţele creativităţii. Steve Jobs spunea: „Creativitatea înseamnă să conectezi lu-cruri... Mulţi oameni din industria noastră nu au avut experienţe diverse. Aşa că nu au suficiente puncte de legătură şi sfârşesc cu soluţii liniare, fără o perspectivă largă asupra problemei”. 

Sintetizatorii au o curiozitate infinită pentru domenii diverse – ştiinţă, arte, psihologie, istorie, literatură. Vor să înţeleagă cum funcţionează cu adevărat lumea, cum reacţionează oamenii în diferite contexte. Pentru sintetizatori, separarea – „umbra” specializării – este o iluzie periculoasă. Viaţa nu funcţionează aşa.

Hrăneşte-ţi mintea sintetizatoare

Sintetizatorii sunt o specie rară. Mulţi dintre ei au făcut „ocoluri” în carieră, au fost formaţi de experienţe de viaţă dificile, au ieşit din zona de confort, au avut mentori extraordinari. Au trecut de la stăpânirea abilităţilor la stăpânirea de sine. Din această perspectivă, pot fi lideri şi mentori extrem de eficienţi pentru noile generaţii.

Eşti tu un sintetizator?

1. Ce teme se evidenţiază din povestea vieţii tale?

2. Ce tipare recunoşti în lume?

3. Ai o viziune asupra muncii tale şi asupra lumii peste 5-10 ani?

4. Ai o curiozitate nestăvilită de a învăţa lucruri noi?

5. Conectezi idei şi domenii aparent diferite?

6. Cauţi sensul dincolo de fapte?

7. Te atinge arta în suflet?

8. Cauţi experienţe noi?

9. Îţi place să te înconjori de oameni diferiţi de tine?

Mai mult ca oricând, avem nevoie de lideri cu o minte sintetizatoare, multidimensională.

Într-un val de date şi algoritmi, cea mai bună speranţă a noastră pentru viitor este să distilăm înţelep-ciunea interconectării lucrurilor.

Avem nevoie de minţi frumoase.