Nu e deloc o coincidenţă faptul că Oxford English Dictionary a ales „brainrot” drept expresia anului 2024. Termenul descrie perfect efectul tot mai vizibil pe care reţelele sociale şi consumul constant de conţinut de slabă calitate îl au asupra noastră: senzaţia că, pur şi simplu, ne simţim „mâncaţi” pe dinăuntru.

Un studiu recent, „Modificări ale anatomiei creierului asociate cu dependenţa de reţelele sociale” (SNS), a descoperit că dependenţii de reţele sociale pierd materie cenuşie din creier într-un ritm alarmant de similar cu cel al dependenţilor de cocaină. Iar această materie cenuşie e esenţială – ea controlează reglarea emoţiilor, capacitatea de concentrare şi rezolvarea problemelor. Nu e de mirare, aşadar, că timpul petrecut excesiv în faţa ecranelor ne lasă epuizaţi emoţional şi, adesea, dezorientaţi (fenomen care a fost denumi şi „zombie scrolling”). Şi, desigur, mult mai anxioşi. Pentru că dacă petreci o oră pe Instagram, în loc să te simţi inspirat, te întrebi de ce viaţa tuturor arată mult mai bine decât a ta. Sau te surprinzi că nu mai eşti relaxat după câteva scrolluri, ci te întrebi ce se va mai întâmpla în viitor după atâtea ştiri despre criza climei, Trump şi taxele impuse, alegerile prezidenţiale din România.

Break-ing news - cu toţii trecem prin asta. Social  media, în special platformele precum Instagram, au această modalitate „vicleană” de a transforma un simplu scroll într-o sesiune de îndoială de sine şi anxietate.

Chiar dacă nu suferi de o dependenţă propriu-zisă, efectele reţelelor sociale se resimt în moduri subtile, dar constante, pentru toţi. Spre exemplu, în 2022, consumam de cinci ori mai multă informaţie zilnic decât o făceam în 1986. Conform statisticilor recente oferite de Golden Steps ABA, capacitatea noastră de atenţie a scăzut cu 33% din anul 2000 până în prezent. De asemenea, tulburările de anxietate şi depresie în rândul tinerilor au crescut cu 70% de la apariţia social media, aşa cum menţiona la începutul anului Royal Society for Public Health (RSPH).

Generaţia Z şi milenialii petrec între 6,5 şi 8,5 ore pe zi în faţa ecranelor. În 2024, o persoană îşi ridica în medie telefonul de 218 ori pe zi şi vizualiza între patru şi şapte profiluri pe diferite platforme de socializa-re, câte unul pentru fiecare aplicaţie. Aceasta petrecea aproximativ 2 ore şi 20 de minute zilnic pe reţe-lele sociale, iar pentru adolescenţi, timpul depăşeşte 3 ore. La un calcul simplu, vorbim despre circa 852 de ore, adică aproximativ 35 de zile pe an dedicate acestor platforme – mediului virtual. În plus, unui uti-lizator îi apar în medie între 4.000 şi 10.000 de reclame, lucru care subliniază impactul semnificativ pe care tehnologia şi reţelele sociale îl au asupra vieţii noastre cotidiene şi a decizilor de cumpărare pe care le luăm mai târziu. 

Majoritatea timpului petrecut scrollând pe social media înseamnă, de fapt, un consum pasiv. Vedem oameni care par că trăiesc vieţi frumoase - călătoresc, îşi deschid afaceri, poartă haine cool, îşi cumpără case şi maşini scumpe - şi, inevitabil, ajungem să ne simţim copleşiţi sau „nepotriviţi”. Tocmai din acest motiv, tot mai mulţi oameni încep să caute moduri mai sănătoase de a fi online. Sau de a nu fi – mulţi adoptă acum „detoxul digital”. Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Re-search, 32% dintre românii din mediul urban au apelat la un detox digital. Printre cei mai deschişi către acest tip de pauză se numără tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani (47%) şi persoanele care au copii sub 18 ani. 

Vom renunţa la social media anul acesta? E cumva de neimaginat să trăim în 2025 fără reţele sociale, în ciuda a tot ce se scrie despre acest subiect. Şi poate că soluţia nu e să renunţăm total la ele, dar să ştergem măcar unele dintre ele - mai ales că toate aplicaţiile sunt acum atât de asemănătoare, nu doar ca interfaţă, dar şi conţinutul este doar multiplicat pentru fiecare în parte. 

Este mai realist să ne gândim la un detox digital? Sau este doar încă un trend care ne face să ne simţim temporar mai bine, doar ca să revenim la scrollul compulsiv câteva zile mai târziu? Răspunsul, ca în mul-te alte situaţii legate de tehnologie, e: depinde. Pentru unii, detoxul digital poate fi o formă reală de re-setare mentală – o încercare sinceră de a-şi recăpăta controlul asupra propriei atenţii. Pentru alţii, e doar o bifă în lista de trenduri de pe Instagram sau TikTok: #7daysoffline, urmată, desigur, de o postare lungă despre „ce am învăţat în acest timp”.

Dar ne dorim cu adevărat o pauză sau doar postăm despre pauză ca să primim validare? Pentru că detox-ul digital a devenit un trend va avea, inevitabil, şi un final. Ce am putea să facem cu 35 de zile pe an în loc să fim conectaţi online?   

Oana Ioniţă este Social media manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium