În urmă cu opt ani, Islanda s-a aflat în pragul falimentului dar a avut o revenire miraculoasă şi, în ciuda faptului că nu face parte din Uniunea Europeană, are o economică foarte puternică (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Economia Islandei s-a bazat de-a lungul anilor în principal pe pescuit, care şi în prezent generează 40% din venituri, dar şi din export, potrivit Wikipedia.

Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile.

Indicele Global al Păcii⁠ situează Islanda – un stat fără armată – pe primul loc în lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

În mai 2016, ONU a realizat un raport al fericirii, în care au fost incluse peste 150 de ţări, iar Islanda a ocupat prima poziţie, în ciuda vremii extreme şi a iernilor lungi şi întunecate.

Islanda e o ţară mică, atât ca suprafaţă, cât şi ca populaţie - circa 330.000 de persaoane, dintre care aprox. 95% etnici. Două treimi locuiesc în sau în jurul capitalei, care e una dintre cele mai curate, sigure oraşe din lume. Aproape întreaga ţară e bazată pe energie regenerabilă geo-termală şi are o rată a criminalităţii extrem de scăzută - a treia cea mai mică din lume (un caz/o mie de persoane). Isladezii au cel mai înalt nivel de încredere colectivă.

Islanda este de asemenea ţara în care nu există niciun restaurant McDonalds, toate unităţile companiei fiind închise în timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis. Nu există nici cafenele Starbucks, cazinouri sau autostrăzi, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason.

Pentru încălzire, Islanda foloseşte încălzire cu apă geotermală, extrem de ieftină. „Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp - n.n.) costă 50-55 euro pe lună", a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

Au, de asemenea, cel mai mare nr. de cărţi / cap de locuitor. Aici, unul din zece oameni publică o carte de-a lungul vieţii, iar activităţile lor preferate sunt plimbările cu caiacul şi mersul la sală.

Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. „De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an", spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

Cât despre turişti, numărul acestora este aproape dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit veniturile aduse de pescuit.

Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.