Traficul aerian îşi reia creşterea după cei mai grei ani

Autor: Miruna Diaconu Postat la 25 iulie 2024 35 afişări

Traficul aerian îşi reia creşterea după cei mai grei ani

Traficul de pasageri este în continuă creştere, reuşind astfel să îşi reia creşterea după pandemie. Noi companii au intrat în piaţă, cele existente au lansat noi zboruri, ceea ce va duce la o creştere şi mai mare a traficului aerian în următorii ani.

Cel mai mare trafic a fost înregistrat pe aroportul din Otopeni, care a fost tranzitat de 14,6 milioane de pasageri, urmat de Cluj cu 3,2 milioane de pasageri. 

Aeroporturile locale a atins cel mai înalt nivel al traficului în 2023, stabilind un nou record, peste cifrele din 2019, considerat anul reper al industriei aviatice. Astfel, traficul aerian şi-a reluat creşterea stopată de pandemie, când toată industria a fost puternic lovită de introducerea restricţiilor. În 2023, aeroporturile locale au înregistrat 25 milioane de pasageri, în creştere cu 17% faţă de 2022 şi cu aproape 6% peste nivelul din 2019, arată datele Asociaţiei Aeroporturilor din România.

Cel mai mare trafic a fost înregistrat pe aroportul din Otopeni, care a fost tranzitat de 14,6 milioane de pasageri, urmat de Cluj cu 3,2 milioane de pasageri.  Aeroportul Iaşi şi-a menţinut locul al treilea, cu 2,3 milioane de pasageri în clasamentul celor mai mari terminale după numărul de pasageri, poziţie obţinută încă din perioada pandemiei.

Înainte de pandemie, al treilea cel mai mare aeroport din România era cel din Timişoara, care anul trecut a avut doar 1,3 milioane de pasageri, mai puţin cu un milion de persoane faţă de aeroportul din Iaşi, în contextul în care oraşul din vestul ţării a avut statutul de Capitală Culturală Europeană. Aeroportul din Iaşi a avut o creştere a numărului de pasageri de 52% faţă de anul anterior şi de 78% faţă de 2019.

Creşterea traficului de pasageri de pe aeroportul din Iaşi a avut mai mulţi factori. Traficul de pasageri din 2023 a depăşit nivelul din 2019, anul considerat reper pentru industria aviatică, şi a reluat creşterea de dinainte de pandemie.

La recordul de pasageri de pe aeroportul din Iaşi au contribuit şi deciziile luate de companiile aeriene, care şi-au mutat anumite curse de pe aeroportul din Suceava sau Chişinău în Iaşi. Wizz Air a anunţat în luna martie a acestui an că anulează toate cursele dinspre şi spre Chişinău, din motive de siguranţă, iar o parte din zboruri au fost transferate la Iaşi.

Compania a revenit asupra deciziei şi a hotărât să reia zborurile către Chişinău începând cu 14 decembrie 2023. Odată cu reluarea zborurilor către Chişinău, Iaşiul ar putea pierde din pasageri.

Wizz Air conectează aeroportul din Iaşi cu 22 de destinaţii din Europa. Compania maghiară are cele mai multe curse de pe aeroportul din Iaşi, însă mai operează şi companii precum Tarom şi HiSky.

Tot anul trecut, Wizz Air a anunţat închiderea bazei de la Suceava începând cu luna octombrie, însă a păstrat o parte din curse ce au fost transferate pe aeroportul din Iaşi.

Mai exact, zborurile către Larnaca, Eindhoven, Bruxelles Charleroi, Paris Beauvais şi Bologna sunt deservite în continuare de companie, însă nu din Suceava, ci din Iaşi. Compania a alocat cea de-a cincea aeronavă în baza de pe aeroportul Iaşi.

Un alt aeroport care a fost puternic afectat de deciziile companiilor aeriene a fost aeroportul din Bacău, unde Wizz Air şi-a închis baza, după doi ani de la deschidere, ceea ce a însemnat eliminarea unor curse din programul de zbor al aeroportului. Astfel, în 2023, aeroportul din Bacău a avut jumătate din pasagerii înregistraţi în 2022. Totuşi, DAN Air şi-a mutat operaţiunile de la Braşov la Bacău şi operează către 12 destinaţii ceea ce va duce în sus traficul de pe aeroportul din Bacău.

Cel mai mic trafic a fost înregistrat pe aeroportul din Tulcea, unde au ajuns doar 300 de pasageri. Aeroportul internaţional din Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării, a avut acelaşi număr de pasageri şi în 2022. Aeroportul nu are curse regulate, iar pasagerii ajunşi pe acest terminal vin doar cu curse private. Terminalul a şi finalizat o investiţie de 180 mil. lei în modernizare, din bani europeni, un proiect demarat încă din 2021, dar în continuare nu are niciun zbor regulat.

Un alt aeroport care a beneficiat de investiţii a fost aeroportul Băneasa, unde operează doar curse private. Aeroportul Băneasa a beneficiat de o investiţie de 12 milioane de euro din bani publici, iar lucrările au fost încheiate în 2021 şi un an mai târziu a fost deschis pentru operare, însă nu există nicio cursă regulată. Deşi aeroportul s-a deschis în 2022 pentru pasageri, singurii care au călcat acolo au fost cei care au zburat cu curse private. Anul trecut, aeroportul Băneasa a fost tranzitat de 68.000 de pasageri, fiind pe ultimele locuri în clasamentul celor mai tranzitate aeroporturi din România.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte numărul de mişcări de aeronave, Băneasa a ocupat al treilea loc în top, cu 16.700 de mişcări, peste aeroporturile din Iaşi şi Timişoara, în contextul în care acestea se află printre cele mai mari terminale după numărul de pasageri. Astfel, în medie, zborurile care au decolat sau aterizat pe aeroportul Băneasa au avut la bord doar patru persoane.

La nivel naţional, traficul de pasageri este în continuă creştere, reuşind astfel să îşi reia creşterea după pandemie. Noi companii au intrat în piaţă, cele existente au lansat noi zboruri, ceea ce va duce la o creştere şi mai mare a traficului aerian în următorii ani.

În ceea ce priveşte numărul de mişcări de aeronave, Băneasa a ocupat al treilea loc în top, cu 16.700 de mişcări, peste aeroporturile din Iaşi şi Timişoara, în contextul în care acestea se află printre cele mai mari terminale după numărul de pasageri. Astfel, în medie, zborurile care au decolat sau aterizat pe aeroportul Băneasa au avut la bord doar patru persoane.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
trafic aerian,
pasageri,
aeroport,
trafic,
zboruri

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.