Bucea, orăşelul devenit cunoscut în toată lumea pentru masacrul făcut de armata rusă, a fost transformat de ucraineni într-un simbol al efortului de reconstrucţie a ţării lor, dar experţii spun că afluxul de bani din Vest va aduce provocări într-o ţară vestită pentru corupţie.

Cocoţaţi pe acoperişul distrus al unei case, zeci de muncitori bat cu ciocanele la unison. În jurul lor, macarale, buldozere şi camioane lucrează frenetic la repararea drumurilor şi clădirilor distruse de artileria rusă, scrie The Guardian. Este greu de crezut că acest şantier zgomotos se află pe strada Iablonska, din oraşul Bucea, în nordul Kievului, exact la intersecţia de la care în urmă cu un an începea un peisaj macabru cu zeci de cadavre de civili împrăştiate de-a lungul a doi kilometri, unii cu mâinile legate la spate, ucişi cu brutalitate sau doar ca sport de soldaţii ruşi. Ucraina a reparat şi, în multe cazuri, a reconstruit deja complet multe dintre construcţiile distruse de armata Moscovei, inclusiv poduri, drumuri şi clădiri guvernamentale.

Este doar începutul a ceea ce Kievul a descris drept cel mai mare efort de reconstrucţie de după cel de-al Doilea Război Mondial şi poate cel mai scump din istorie, cu un cost estimat la 500 de miliarde de dolari. Dar gestionarea acestui aflux de bani fără precedent într-o ţară cu o lungă istorie de corupţie va aduce provocări, spun experţii. „Prin planul Marshall, programul SUA care a oferit asistenţă economică pentru refacerea infrastructurii Europei postbelice, Washingtonul a contribuit cu ajutoare de 13,3 miliarde de dolari pentru 16 ţări”, spune Donald Bowser, fondatorul Support to Ukrainian Recovery Initiative, un ONG axat pe proiecte de reconstrucţie în regiunile ucrainene recâştigate de sub ocupaţia rusă. „Vorbim de aproximativ 150 de miliarde de dolari în banii de astăzi. Reconstruirea Ucrainei ar putea costa Vestul de patru sau cinci ori mai mult. Nimeni nu a investit niciodată toţi aceşti bani în reconstrucţia unei singure ţări.”

Când, la începutul lunii iulie a anului trecut, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că reconstrucţia Ucrainei devastate de război va începe înainte de încheierea ostilităţilor cu Rusia, mulţi lideri occidentali erau sceptici. Ideea de a începe reconstrucţia unei ţări în timp ce oraşele continuă să fie devastate de bombele ruseşti pare atât prostească, cât şi periculoasă. Şi totuşi, Zelenski s-a ţinut de cuvânt.

Una dintre cele mai emblematice imagini ale războiului datează de la începutul lunii martie 2022. Fotografia înfăţişa sute de civili înghesuiţi sub rămăşiţele unui pod important care lega Irpin de Bucea, care în acel moment făcea pentru acei oameni diferenţa între viaţă şi moarte: pe de o parte, artileria rusă înainta dinspre nord, pe de altă parte era siguranţa drumului spre Kiev, la care nu era uşor de ajuns. Un an mai târziu, podul este aproape refăcut, iar la el lucrează zeci de muncitori. Mulţi dintre cei cocoţaţi pe acoperişuri sau care lucrează la pod sunt muncitori voluntari. Cer doar mâncare, un loc de cazare şi salariul minim.

În ultimul an, Ucraina a curăţat moloz şi resturi de pe 2.100 km de drumuri, din care a reparat 120 km, a reconstruit 41 din 330 de poduri distruse, a creat 80 de pasaje temporare şi a reînnoit 900 de puncte de cale ferată, cum ar fi gări şi depouri. „Când vorbim de transport, există câteva sarcini cheie pe care încercăm să le îndeplinim”, spune ministrul adjunct al infrastructurii, Oleksandra Azarhina. „Prima este de a preveni o criză umanitară în interiorul ţării, iar a doua este de a preveni o criză alimentară globală. Restabilirea principalelor rute de transport este, de asemenea, esenţială pentru a continua aprovizionarea liniilor de front. Suntem conştienţi că ceea ce am reconstruit ar putea fi din nou distrus? Da, dar este un risc pe care suntem forţaţi să ni-l asumăm. Şi, sincer vorbind, reconstrucţia face parte şi din rezistenţa noastră.” În ianuarie, Şcoala de Economie din Kiev a raportat ca fiind avariate un total de 149.300 de clădiri rezidenţiale, 330 de spitale, 595 de clădiri administrative şi peste 3.000 de şcoli şi clădiri universitare.

Comemorarea victimelor masacrului din oraşul Bucea la un an după tragedie, pe 31 martie 2023. Alături de Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, s-au aflat şi reprezentanţi ai statului şi guvernului din Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Republica Moldova. Foto: Hepta

Lucrările de construcţie finalizate până acum au fost plătite din rezervele de cash ale Ucrainei şi dintr-o plată iniţială de 600 de milioane de dolari de la Banca Europeană de Investiţii, care a aprobat un al doilea pachet, de 1,59 miliarde de euro, în iulie 2022. Potrivit celei mai recente evaluări din partea Băncii Mondiale, efortul financiar pentru reconstrucţia şi redresarea Ucrainei a ajuns la 411 miliarde de dolari. Cu toate acestea, estimarea este în continuă creştere din cauza bombardamentelor continue şi pentru că nu sunt disponibile date sigure în teritoriile ocupate. Premierul ucrainean, Denis Şmihal, a declarat că costul reconstrucţiei ar putea ajunge la 750 de miliarde de dolari. „Pagubele totale sunt teribile şi nu tot ce a fost distrus va putea fi reconstruit”, spune Azarhina. „Ţara s-a schimbat, populaţia s-a mutat. Trebuie să fim înţelepţi când folosim aceşti bani. Dar să nu uităm că nu Ucraina şi-a distrus infrastructura, Rusia a făcut-o; ei sunt băieţii răi şi trebuie să plătească pentru asta.”

Presa internaţională s-a întrebat cât de realiste sunt ideile de a pune Rusia să plătească. În februarie, Polonia şi statele baltice au îndemnat UE şi guvernele occidentale să folosească rezervele îngheţate de 300 de miliarde de euro ale băncii centrale a Rusiei pentru a începe reconstrucţia ţării. Dar experţii au spus că redistribuirea activelor ruseşti ar încălca dreptul internaţional.

Azarhina spune că Ucraina a îngheţat câteva sute de milioane de euro din activele ruseşti din ţară,  iar ministerul justiţiei de la Kiev lucrează la soluţionarea problemelor juridice pentru a folosi banii la reconstruirea de case private. O parte esenţială a efortului de reconstrucţiei va fi finanţată prin investiţii străine private. Multe dintre afacerile distruse nu vor putea fi pur şi simplu reînviate prin repararea clădirilor care le-au găzduit după ce Ucraina va câştiga războiul, în timp ce mii de soldaţi ucraineni care se vor întoarce de pe front în oraşele lor vor avea nevoie de joburi. „Trebuie să creăm locuri de muncă”, spune Serghii Ţivkace, CEO-ul UkraineInvest, biroul de promovare a investiţiilor din Ucraina, „pentru a transforma ţara dintr-un exportator de materii prime într-un stat european prosper, cu o industrie dezvoltată”.

Ţivkace a explicat că a primit deja numeroase solicitări de la companii străine şi zeci de proiecte sunt deja în derulare, dar unii investitori sunt încă precauţi.

Nu este doar problema de a investi într-o ţară aflată încă sub bombardament. O altă problemă este corupţia pe scară largă care a afectat Ucraina după independenţă. Transparency International a clasat Ucraina ca a doua cea mai coruptă ţară din Europa în 2021, după Rusia. „Comunitatea internaţională ar trebui să se teamă foarte mult de modul în care corupţia ar putea compromite reconstrucţia şi ar trebui să înceapă imediat să ia măsuri pentru combaterea ei”, spune Bowser, care a lucrat timp de 25 de ani la programe de guvernanţă şi anticorupţie pentru diferite organizaţii donatoare. „Corupţia este încă endemică acolo.” În timp ce Ucraina face primii paşi către aderarea la UE, guvernul este sub presiune să demonstreze că se poate abţine de la vechile vicii. În ultimele luni, zeci de înalţi oficiali au fost demişi, iar Zelenski a declarat toleranţă zero la corupţie. „Ucraina a făcut paşi mari recent”, spune Ţivkace. „În trecut, am avut multe scandaluri. Le-am văzut la televizor, dar nu am văzut întărirea legii în urma acestor scandaluri. Ce s-a schimbat este că acum vedem un caz de corupţie şi o reacţie rapidă din partea statului pentru a-i acuza pe cei vinovaţi.” Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut. „Una dintre lecţiile pe care le-am învăţat de când sunt în Ucraina este că a apărut corul nou al celor care luptă în prima linie şi care nu acceptă să stea pasivi în timp ce ţara este din nou jefuită”, spune Bowser. „Un milion de veterani ucraineni care se întorc din război, fără mâini sau picioare, care au sângerat pentru această ţară, nu vor accepta ca lucrurile să rămână aşa cum erau înainte de 2014.”„Aceşti oameni”, adaugă Bowser, „nu îi vor arunca pe funcţionarii corupţi în pubelele de gunoi, aşa cum au făcut în trecut, ci îi vor spânzura de stâlpii de iluminat”.