Drept condiţii spre a putea primi creditul, Gheorghiev a enumerat "flexibilizarea cursului de schimb" şi reforma sectorului energetic, în condiţiile în care premierul interimar Arseni Iaţeniuk a promis deja că va liberaliza tarifele la energie, renunţând la sistemul de subvenţii existent în prezent. Un oficial al companiei de stat Naftogaz a precizat deja că de la 1 mai, tarifele la gaze pentru consumatorii casnici vor creşte cu 50% (chestiunea tarifelor la gaze a dus în trecut la ruperea a două acorduri precedente cu FMI, fiindcă guvernele au refuzat de fiecare dată să majoreze tarifele pentru populaţie). FMI cere, de asemenea, reducerea deficitului bugetar, prin tăierea cheltuielilor şi majorarea impozitelor. Ministrul de finanţe a estimat deja că economia ţării va scădea cu 3% în acest an.

În plan diplomatic şi militar, mai mult spre a preveni multiplicarea cazului Crimeea la alte zone decât spre a susţine Ucraina să recâştige Crimeea, NATO a promis că va creşte prezenţa militară în Europa de Est, iar liderul american Barack Obama a declarat după summitul UE-SUA de la Bruxelles că Statele Unite şi Europa sunt unite în criza ucraineană, în timp ce Rusia este singură, fiindcă şi-a făcut calculul greşit că va reuşi să dezbine SUA şi UE, în timp ce de fapt le-a apropiat.

Testul concret al apropierii ar fi disponibilitatea europenilor de a-şi "diversifica sursele de energie", cum a spus Obama (în traducere, să renunţe la rezistenţa faţă de exploatarea gazelor de şist şi a energiei nucleare spre a-şi diminua dependenţa de gazul rusesc), dar şi de a colabora în privinţa înăspririi reale a sancţiunilor economice contra Moscovei - un alt capitol la care europenii s-au arătat până acum destul de reticenţi.