Comitetul a decis că băncile vor fi obligate să constituie doar 60% din necesarul cerut de numerar şi active lichide până în 2015, iar restul până în 2019, faţă de cerinţa iniţială ca acest proces de consolidare să fie încheiat în 2015. Reglementările Basel III ar urma să intre în vigoare treptat în perioada 2013-2019, urmărind ameliorarea rezistenţei la şocuri a băncilor şi a gradului de transparenţă a funcţionării lor, însă pe măsură ce a devenit clar că anul acesta nu e de aşteptat o ieşire decisivă a statelor din criză, şefi de bănci centrale îndeosebi din Europa, ca Mario Draghi de la BCE sau Mervyn King de la Banca Angliei, alături de şefi de bănci comerciale, au criticat calendarul Basel III, pe motiv că le impune băncilor o povară suplimentară care le-ar face şi mai vulnerabile.

Comitetul a făcut concesii şi în privinţa tipurilor de active clasificate drept lichide, incluzând acum, de pildă, şi obligaţiunile corporatiste, anterior excluse. Presa financiară anglo-saxonă scrie însă că relaxarea Basel III n-ar trebui să facă pe nimeni să se aştepte la un boom brusc al creditării care să impulsioneze economia zonei euro, iar analiştii de la Capital Economics susţin chiar că nu va avea niciun impact economic major.