Judeţul Bacău, din “săraca” Moldovă, are 15 companii antreprenoriale din cele 19 prezente în total în top 1.000. Timişul, din “bogatul vest de ţară”, are doar patru companii antreprenoriale din cele 48 de firme pe care le trimite între primele 1.000 din ţară. Ce model alegem pentru dezvoltare?

Top 1.000 reprezintă 46% din cifra de afaceri totală raportată în 2021 de peste 800.000 de companii active în România, iar Bucureştiul, cu nucleul semnificativ de companii multinaţionale înregistrate aici, reprezintă tot 46% din top 1.000.

Desigur că nu toate firmele înregistrate în Capitală au business doar aici, ci multe au prezenţă naţională, cu sucursale sau filiale şi în alte judeţe. Dar ponderea lor rămâne decisivă, aici plătesc taxe, de aici iau deciziile care se văd apoi şi la nivel regional. Situaţia se repetă şi în alte judeţe, mai ales acolo unde lider este o companie din retail (Profi în Timiş, Dedeman în Bacău, Lidl în Prahova sau Altex în Ilfov), pentru că şi în aceste cazuri cifra de afaceri raportată include reţele de magazine extinse la nivel naţional.

După numărul de companii din top 1.000 prezente în fiecare judeţ, Bucureştiul conduce detaşat, urmat de Ilfov, Timiş, Braşov şi Cluj într-o ierarhie care nu este deloc surprinzătoare.

Timişul, cu 48 de firme în top 1.000, este dominat de prezenţa companiilor multinaţionale, doar patru companii antreprenoriale din judeţ aflându-se între primele o mie de firme locale: Artoil (comerţ cu carburanţi), TIM Rail Cargo, o firmă de transport pe calea ferată, producătorul de corpuri de iluminat Elba şi producătorul de lactate Simultan.

După cifra de afaceri a companiilor top 5 se schimbă: Bucureştiul şi Ilfovul domină şi aici, dar pe locul trei urcă Argeşul, un judeţ tractat la propriu de locomotiva Dacia, un judeţ unde cele 30 de companii care sunt şi în top 1.000 reprezintă 66% din cifra de afaceri totală din judeţ. Dar câte din aceste 30 de firme mari ale Argeşului sunt conectate la industria auto? Cel puţin jumătate sunt active în producţia de componente sau subansambluri auto, dar pe lângă ele mai sunt şi firme de transport sau logistică legate de Dacia şi de furnizorii ei.

Ca branduri mari, cunoscute, acelaşi judeţ şi-ar putea trece pe cartea de vizită Dacia şi grupul Fildas-Catena, una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti, construită de la zero de Anca Vlad şi care a păstrat “sediul din acte” în judeţul din Muntenia.

Raportat la businessul antreprenorial însă, harta judeţeană a firmelor din top 1.000 arată în premieră şi una dintre cele mai mari surprize: Bacăul. Judeţul de unde a pornit dezvoltarrea Dedeman, astăzi cea mai mare companie antreprenorială din România, este un campion al antreprenoriatului. În top 10 cele mai mari companii din Bacău nu există niciun business străin, sunt doar firme dezvoltate de antreprenori: Dedeman cu Dragoş şi Adrian Pavăl, grupul Spedition UMB/Tehnostrade al lui Dorinel Umbrărescu, Chimcomplex cu Ştefan Vuza, Agricola cu unul dintre cele mai apreciate branduri din industria alimentară.

Bacăul este, ca reprezentare în top 1.000, peste Mureş, Sibiu, Alba, Arad, Galaţi sau Dolj, multe dintre judeţe cu ancore precum Continental (Sibiu), Ford (Dolj) sau Daimler (Alba). Dar este şi dependent de firmele sale mari. Cele 19 companii înregistrate în Bacău şi prezente în top 1.000 generează 70% din cifra de afaceri totală a judeţului.

Privind în urmă, la deciziile de business ale altor antreprenori, cum ar fi arătat astăzi judeţul Neamţ dacă Dan Ostahie nu ar fi relocat Altexul în Ilfov? În 2021, Altex, un brand pornit la Piatra Neamţ, a fost cea mai mare companie înregistrată în Ilfov, cu afaceri de 5,8 mld. lei.

Dezvoltarea regională a României este inegală, cu multinaţionale care au ales să se aşeze acolo unde au avut infrastructură şi forţă de muncă bine pregătită. Şcoala lor a generat dezvoltare pe orizontală, dar sunt voci care spun şi că a frânat un posibil avânt antreprenorial.

“Dacă luăm toată cifra de afaceri pe judeţul Timiş şi scădem toate multinaţionalele, vom vedea că antreprenoriatul are o pondere mai scăzută comparativ cu alte regiuni din ţară. În zona Timiş este foarte comod să lucrezi într-o multinaţională sau la stat şi sunt foarte mulţi angajaţi care au ales una dintre cele două opţiuni”, spunea în luna septembrie, la Timişoara, într-o discuţie cu ZF, un antreprenor local care crease sute de locuri de muncă.

Antreprenorul timişorean a avut dreptate. Ca business, Timişul este cel mai puternic judeţ al României după regiunea Bucureşti-Ilfov. Ca business antreprenorial abia ajunge în plutonul doi al urmăritorilor.