Suprafaţa medie locuibilă a unei locuinţe a ajuns anul trecut la minimul ultimilor 20 de ani, cu o valoare de 61,52 metri pătraţi, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Faţă de anul precedent, scăderea este de 2%. Pentru a realiza media, s-a folosit suprafaţa totală locuibilă, raportată la numărul total de locuinţe livrate anual.

În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013.

Reducerea treptată a suprafeţelor locuinţelor noi este pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

Ţinând cont că Legea Locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere şi de 37 mp sau 52 mp pentru o garsonieră, respectiv un apartament cu două camere, media din 2020 ar fi permis doar construirea de garsoniere şi apartamente cu două camere.

Suprafeţele tot mai mici cu care vin noile locuinţe contrastează cu nevoia tot mai mare de spaţiu pe care o au oamenii, accentuată de pandemie, un fenomen care a transformat lucratul de acasă într-o regulă pentru mulţi angajaţi. Datele arată însă că în continuare se construiesc şi se cumpără locuinţe cu suprafeţe mici.

„Oferta nouă de locuinţe din 2021 va înregistra în ansamblu schimbări nesemnificative comparativ cu 2020. Astfel, cea mai mare pondere de unităţi care vor fi finalizate în acest an în Bucureşti şi împrejurimi, aproximativ 55,2%, se adresează segmentului mass market, caracterizat prin proiecte amplasate în marile cartiere ale oraşului sau în zone mărginaşe. Segmentul middle market va continua să atragă şi în 2021 o pondere semnificativă din livrările de locuinţe. De regulă, aceste proprietăţi au suprafeţe peste medie“, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă SVN România.

Aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

Faţă de anul 2019, nivelul înregistrat anul trecut - 67.816 locuinţe - este cu mai puţin de 1% mai mare, însă este un număr record pentru România. Recordul anterior fusese înregistrat în 2019, când fuseseră livrate 67.488 de case şi apartamente în toată ţara. Doar în 2008 şi 2009 numărul de locuinţe livrate anual a mai depăşit 60.000, cu circa 67.300 de locuinţe în 2008 şi 62.500 în 2009. A fost însă perioada care a precedat criza economică anterioară. Din 2010, a urmat o scădere care s-a întins de-a lungul a patru ani, cu o revenire abia în 2014.

Decalajul dintre dezvoltarea rezidenţială din rural şi urban a ajuns în 2020 la aproape 40%, cu un număr considerabil mai mic de locuinţe noi la ţară faţă de oraşe. Astfel, dacă în mediul urban s-au finalizat anul trecut 42.238 de case şi apartamente, în cel rural numărul de unităţi a fost de 25.578, potrivit datelor de la INS.