♦ Pentru 2020, volumul de investiţii la nivelul tuturor companiilor din România care gestionează sisteme centralizate de energie termică a fost de numai 151 mil. lei (circa 31 mil. euro) ♦ În ciuda valorii clar subdimensionate în raport cu nevoile reale din domeniu, investiţiile au fost realizate în proporţie de numai 26%, cea mai slabă performanţă, de nici 3%, fiind înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov.

„La sfârşitul anului 2020 erau activi 47 de operatori ai siste­melor de alimentare centralizată cu ener­gie termică, care operează un număr de 50 de SACET-uri (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) din 51 de localităţi, aflate în 28 de judeţe şi Municipiul Bucureşti“, se arată în cel mai recent raport al Autorităţii Naţionale de Re­glementare în domeniul Energiei (ANRE) în care este analizată situaţia sistemului de energie termică din România.

În total, la nivel naţional, sunt 1,13 milioane de consumatori de energie termică în sistem centralizat, din care 12.411 sunt operatori economici, 2.308 instituţii publice şi 1,1 mil. consumatori reprezintă locuinţele (apartamente şi case). „Raportat la regiuni, cel mai mare număr de consumatori de energie termică racordaţi la SACET este în regiunea Bucureşti – Ilfov (564.213)“, se mai arată în studiul ANRE. În Bucureşti, pe zona de încălzire centralizate sunt active Compania Municipală Termonener­getica Bucureşti, deţinută de Muni­cipiul Bucureşti prin Consiliul General, agentul termic fiind furnizat în mare parte de Electrocentrale Bucureşti, entitate deţinută de Ministerul Energiei.

„În anul 2020, conform datelor raportate de către operatorii SACET, au fost realizate lucrări de revizii şi re­paraţii în valoare totală de 103,2 mil. lei, reprezentând aproximativ 69% din valoarea planificată“, se mai arată în raportul ANRE.

Mai departe, la nivelul investiţiilor planificate pentru anul trecut, lucrurile stau şi mai rău. Astfel, la nivelul tuturor companiilor din domeniu, bugetul era de 151 de milioane de lei din care s-a realizat doar 39,6 milioane de lei, circa 26%.

De departe, cea mai slabă performanţă o are Bucureştiul unde gradul de realizare a investiţiilor a fost de sub 3%. Sistemul de transport şi distribuţie din Bucureşti este compus din aproximativ 1.000 km de reţele termice primare şi alţi aproximativ 3.000 km de reţele termice secundare. Din cei aproximativ 1.000 km reţele termice primare, o proporţie de 11,1% are o vechime mai mică de zece ani, 9,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 8,8% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 70,3% are o vechime de peste 25 de ani.

Mai departe, din cei aproximativ 3.000 km reţele termice secundare, o proporţie de 21,8% are o vechime mai mică de zece ani, 16,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 13,5% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 47,9% are o vechime de peste 25 de ani. Anul acesta, până la începutul lunii august, Termoenergetica modernizase 30 de kilometri de reţea termică primară şi secundară.