Fostul ministru al Apărării consideră că actualul ministru nu este vinovat: „Probabil că analiştii de la Cotroceni ar fi putut să aştepte, înainte de a-l pune pe preşedinte într-o situaţie care nu este una foarte comodă". Senatorul mai crede că prăbuşirea dronei în România este "un incident de securitate, care nu trebuie bagatelizat, însă nu este un incident major de securitate în acest moment".

Vasile Dîncu spune că "acest episod nu poate fi privit decât în nivelul analizelor pe care le avem până acum decât ca un incident, un incident de securitate, e adevărat. Nu este unul care trebuie bagatelizat, însă nu este un incident major de securitate în acest moment (...). La nivel formal, este un act de agresiune, aşa cum a spus şi preşedintele României, însă cred că trebuie să fim mai nuanţaţi, să ne uităm şi la rezultatele anchetei pe care o face Ministerul Apărării Naţionale, să vedem dacă explozia a fost pe teritoriul României, dacă a existat cât de cât elementul de intenţionalitate, chiar dacă acesta trebuie doar presupus mai degrabă. Deci deocamdată, avem un incident de securitate, dar nu putem vorbi de o violare gravă, cred eu, a teritoriului României".

Întrebat cum îşi explică bâlbele autorităţilor de la Bucureşti, în contextul în care iniţial, au negat că ar fi căzut o dronă pe teritoriul românesc, aşa cum anunţase Kievul, iar ulterior s-a demonstrat că oficialii ucrainieni au avut dreptate, Vasile Dîncu a răspuns: „Din păcate, probabil că primul răspuns a fost mai degrabă un răspuns reflex, pentru că nu-şi doreşte nimeni să avem un asemenea incident de securitate. Din păcate, cred că preşedintele României s-a grăbit să anunţe o concluzie, fără o analiză atentă, fără o anchetă atentă în această zonă. Din păcate, ministrul Apărării nu a avut ce face, nu consider că este vinovat, i s-au cerut informaţii şi el a dat informaţiile pe care le avea în acel moment la dispoziţie. Probabil că analiştii de la Cotroceni ar fi putut să aştepte, înainte de a-l pune pe preşedinte într-o situaţie care nu este una foarte comodă, pentru că atunci când preşedintele este obligat să nege o informaţie de asemenea importanţă pentru securitatea naţională, se poate crea un sentiment de insecuritate”.

Reporter: Dar dacă acelea erau informaţiile la acel moment, preşedintele nu prea avea de ales, adică de ce să mai aştepte?

Vasile Dîncu: Preşedintele nu putea să comunice, preşedintele putea să aştepte rezultatele unei anchete complete, în acel moment, dar ceea ce a spus atunci preşedintele a fost foarte ferm şi a fost în acel moment o greşeală de comunicare, cel puţin.

Reporter: Ar trebui să dea cineva explicaţii pentru aceste inadvertenţe? Totuşi, e ciudat ca azi să spui hotărât că nu a căzut nici o dronă în România şi după nici 24 de ore să susţii contrariul, asta e valabil atât pentru preşedinte, cât şi pentru MApN. Undeva, ceva nu a funcţionat. Asta nu arată totuşi modul superficial în care tratează oficialii români situaţia din ţara vecină?

Vasile Dîncu: Ca să folosesc o sintagmă devenită celebră, preşedintele a comunicat, după ce a citit revista presei, după ce agenţiile de presă şi unele posturi de televiziune străine au spus că se găsesc resturi de dronă pe teritoriul nostru. Sigur că nu este o situaţie comodă în acest moment pentru autorităţile noastre. Cu siguranţă că atât la nivelul Ministerului Apărării Naţionale se face o anchetă, cât şi la nivelul decidenţilor din domeniul securităţii de la Cotroceni se discută şi probabil că vom avea şi rezultatele unei anchete, pentru că este vorba şi de o responsabilitate, până la urmă, aici.

Vasile Dîncu a demisionat din funcţia de ministru al Apărării, în urma unor declaraţii controversate legate de războiul din Ucraina, taxate la acea vreme de preşedintele Klaus Iohannis. Social-democratul declarase că "singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia".

Preşedintele Klaus Iohannis l-a ironizat ulterior pe Vasile Dîncu: "În acest război, Rusia atacă Ucraina. Ucrainenii plătesc preţul de sânge în acest război şi trebuie să acceptăm ideea cu toţii că doar Ucraina va decide când şi cum şi ce negociază. Această poziţie este poziţia noastră oficială, este poziţia oficială a Uniunii Europene şi probabil unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei, ca să afle aceste poziţii".