Cu o astfel de statistica, am putea fi indreptatiti sa credem ca pasul logic al operatorilor care au inceput de acum aproape doi ani sa tenteze consumatorii cu apeluri video si televiziune pe telefon este sa se declare invinsi si sa revina la batalia ofertelor cu minute incluse. Dar, in luarile de pozitie oficiale, managerii companiilor telecom isi reitereaza cu si mai multa hotarare deschiderea spre viitorul broadband-ului mobil. Ba mai mult, alti doi operatori, RCS&RDS si Zapp, s-au angajat sa achite 35 de milioane de dolari pentru licentele IGCTI, poarta de intrare in clubul select al operatorilor de retele 3G. Unde este explicatia? In viitor.

Se poate face o comparatie cu producatorii de telefoane mobile, comparatie indreptatita de faptul ca cele doua industrii sunt in legatura: una realizeaza produsul, cealalta serviciul. In cazul Nokia, la prezentarea ultimelor rezultate financiare, corespunzatoare trimestrului al treilea din acest an fiscal, managementul se prezenta in fata actionarilor cu o veste buna si cu una proasta. Vestea buna, ca numarul de telefoane vandute a atins o cota record, de 88,5 milioane de unitati la nivel mondial, era nefericit dublata de o scadere a profitului cu 4% fata de anul trecut, la 845 de milioane de euro. Explicatia oferita de Nokia a fost ca preferintele clientilor s-au indreptat mai mult catre telefoane ieftine. Tot comparand cu anuntul de acum un an, pretul mediu al unui telefon Nokia a scazut de la 102 euro la 93 de euro.

In Romania, operatorii isi platesc astazi sansa de a nu avea anunturi similare, cresteri ale numarului de utilizatori in dauna profitului, investind in retele de generatia a treia. Rationamentul este simplu - va exista un moment cand majoritatea locuitorilor tarii vor fi si clientii uneia sau mai multor retele de telefonie mobila. Si pentru ca numarul de minute vorbite de fiecare dintre ei va ajunge la o constanta, cresterile de profit se vor putea face doar din servicii aditionale. In prezent, "business-ul e doar voce", remarca Sorin Lupu, general manager pentru Europa de Est al Nortel, companie care a furnizat echipamente pentru retelele Orange si Vodafone din Romania. "Cu toate ca vorbesc de servicii si asa mai departe, 95% dintre venituri le provin tot din voce. Care servicii, SMS-ul?"

Ce isi propun acum operatorii este sa-si convinga clientii sa foloseasca si serviciile suplimentare pe care le ofera. Richard Moat, directorul general al Orange, remarca intr-un interviu ca romanii aloca cele mai mici sume pentru servicii de telecomunicatii, sub media europeana si sub vecinii de la sud de Dunare. "De aceea vad un mare potential", adauga el.

Din punctul de vedere al utilizatorilor, si potentialul acesta ramane limitat la cei care se afla in aria de acoperire a retelelor 3G. In cazul Vodafone, care a lansat serviciile de aproximativ un an si jumatate, acoperirea populatiei (procent din populatie care locuieste in zonele acoperite de retea) a ajuns la 30%, spun oficialii companiei. La Orange, cu serviciile 3G lansate dupa Vodafone, reteaua acopera 10 orase (fata de 23 ale Vodafone - n.r.) si intentiile sunt de a acoperi pana la sfarsitul anului viitor "marile orase resedinta de judet". In acest context, cifra de 2,5% dintre clientii de telefonie mobila care folosesc 3G arata ceva mai bine.

Pentru Orange, de exemplu, din totalul celor aproape 4 milioane de persoane care locuiesc in zonele cu acoperire, 131.000 pot fi definiti drept utilizatori de 3G - ceea ce inseamna aproape 3,3%. O alta conditie pentru a putea utiliza videotelefonia sau transferul rapid de date este posesia unui telefon compatibil 3G. Cifrele procentuale ale vanzarilor din lanturile de magazine GSM se incadreaza in aceleasi limite de o singura cifra. De exemplu, Dasimpex, dealer Orange cu aproape 50 de magazine in tara, a vandut tot anul acesta in jur de 2.000 de telefoane compatibile, dintr-un total de 63.000, ceea ce a dus vanzarile 3G la putin peste 3% din punctul de vedere al volumului. Si majoritatea acestor telefoane au fost vandute simultan cu abonamente 3G. "In viitor, tot mai multe terminale vor fi asociate cu serviciile operatorilor, astfel incat piata clasica de inlocuire se va adresa cu precadere utilizatorilor de pre-pay", spune Sorin Stoica, CEO al Grup Dasimpex. De vanzari "foarte proaste" pentru terminalele 3G se plange si Dan Dobrota, directorul de marketing al dealerului Euro GSM, fara a oferi insa cifre exacte.

Operatorii pariaza pe viitor. Liliana Solomon, CEO al Vodafone, declara ca "recuperarea investitiilor se face cu atat mai repe-de cu cat creste rata de adoptie a serviciilor 3G si, implicit, serviciile devin accesibile unei mase cat mai mari de consumatori".

In restul Europei, multi analisti spun deja ca din punct de vedere economic, investitiile in 3G sunt un esec. Operatorii europeni au cheltuit acum sase ani mai mult de 100 de miliarde de euro pentru licentele de operare in "noua generatie", retele care ar fi trebuit sa dea posibilitatea consumatorilor sa poata practic trai doar cu telefonul mobil, citind e-mail-uri, navigand pe Internet, cumparand produse si servicii. Dar astazi, majoritatea folosesc in continuare telefonul pentru acelasi scop ca in 2000, adica doar pentru a vorbi, iar cresterile modeste de popularitate ale tehnologiei nu justifica inca investitiile masive care au stramtorat financiar la maxim operatorii, operatori care au dat apoi guvernele in judecata fiindca au platit nejustificat de mult pretul licentelor.

Companiile de telefonie mobila romanesti au putut absorbi mai bine socul costului licentelor. Paulius Kuncinas, senior editor al Oxford Business Group, spune despre investitiile operatorilor din Romania ca "au avut sens economic". El ofera exemplul Marii Britanii, unde pretul platit de Vodafone pentru o licenta a fost de 10 miliarde de dolari. Licenta i-a oferit operatorului accesul la cei 60 de milioane de locuitori, potentiali clienti pentru servicii 3G. Practic, pentru fiecare posibil client, Vodafone a cheltuit in Marea Britanie 166 de dolari doar pentru licenta. In Romania, acelasi raport este mult mai avantajos. Cu 35 de milioane de dolari pretul unei licente, costul pentru accesul la client a fost de nici doi dolari.

"Fara indoiala, a avut sens pentru marii operatori cu retele 2G ca Orange si Vodafone sa investeasca in retele 3G in Romania, pentru ca este un mod relativ ieftin de a creste capacitatea retelei de voce, in conditiile in care licentele au fost mult mai ieftine decat in vestul Europei, iar pretul echipamentelor este in scadere", declara Paulius Kuncinas pentru BUSINESS Magazin.

Investitiile totale ale fiecaruia dintre operatorii care isi construiesc retele de generatia a treia sunt estimate de Kuncinas la 200 de milioane de dolari, pret valabil pentru cei ce opereaza deja o retea 2G. Sorin Lupu de la Nortel e de parere ca pana in prezent, sumele investite de cei doi operatori pentru achizitia echipamentelor necesare retelelor de generatia a treia se ridica la 150 de milioane de dolari. Daca mai adaugam si cele patru licente vandute pana acum de statul roman, factura finala se ridica la 290 de milioane de dolari.

Cat de repede vor face clientii de azi companiile telecom sa-si recupereze investitiile este greu de spus, iar cei implicati evita sa dea un pronostic. Adriana Boersma-Rodriguez, country manager al Ericsson, cel mai mare producator de echipamente pentru telecomunicatii din lume, are incredere ca "utilizatorii sunt gata sa faca noul pas". Oficialul Ericsson se bazeaza pe faptul ca o buna parte dintre clientii retelelor de telefonie mobila folosesc de mai mult de cinci ani servicii de generatia a doua, respectiv voce, astfel incat ar fi pregatiti sa accepte ceva mai complex. "Consumatorii maturi isi doresc acum solutii de telecomunicatii imbunatatite cu oferte de continut multimedia."

Aceasta nu inseamna ca navigatul pe Internet de pe telefon sau privitul la televizorul din palma se va face neaparat prin servicii de generatia a treia. Nortel, unul dintre principalii producatorii de echipamente pentru telefonia mobila, si-a vandut anul trecut catre Alcatel divizia care se ocupa de retelele de generatia a treia. Acum, core business-ul Nortel il reprezinta tehnologiile 4G. Motivul? "Credem ca cererea este pentru video si continut multimedia, iar 3G este o tehnologie mai potrivita decat GSM pentru a transmite vocea, pentru a transmite date la viteze ceva mai mari, dar nu este suficient de buna pentru video si divertisment", spune Lupu. "Prin urmare, credem ca 4G este drumul pe care clientii nostri trebuie sa mearga si in care sa investeasca", sustine el. Migrarea interesului unor producatori pentru tehnologia de generatia a patra vine dupa ce interesul consumatorilor pentru 3G nu a fost deloc cel scontat si spun ca viteza de acces in retea nu este suficienta pentru a sustine nevoia de infotainment care ar putea intr-adevar atrage masele. Cu atat mai mult cu cat formatul pe televizorul obisnuit devine standard de inalta definitie, formula preferata si pentru televiziunea pe telefonul mobil.

Fara indoiala, dezvoltarea retelelor de telefonie mobila cu viteze de transfer in banda larga al datelor va fi dictata de cererea pietei. "Investitiile in telecomunicatii trebuie facute gradual, pe masura raspunsului pietei, si nu prin salturi in gol. Cu alte cuvinte, daca investitiile in 3G nu se dovedesc profitabile, nu va exista un 4G, 5G etc. Singurul obstacol al succesului 4G este insuccesul 3G", spune Victor Stan, directorul tehnic al Zapp.

Intr-adevar, exista voci care spun ca operatorii europeni s-au grabit cu lansarea UMTS, una dintre tehnologiile de generatia a treia. Pentru generatia a patra, cele trei tehnologii existente sunt inca in stadii diverse de standardizare, cea mai avansata fiind WiMax, odata ce operatorul american Sprint a anuntat recent ca va investi intr-o retea de generatia a patra WiMax in SUA. "Piata americana e mai practica. Vor sa vada mai intai banul si doar dupa aceea investesc", explica Sorin Lupu.

In ceea ce ii priveste pe operatorii romani, acestia sustin ca incep sa se vada si banii. Atat Orange, cat si Vodafone declara ca veniturile de pe urma utilizatorilor de generatia a treia sunt satisfacatoare, iar asteptarile sunt in continuare pozitive pe termen mediu si lung, odata cu extinderea acoperirii 3G si cresterea numarului de telefoane compatibile care sunt disponibile pe piata. Scenariul pesimist nu este insa exclus. Paulius Kuncinas de la Oxford Business Group puncteaza: "In final, s-ar putea sa ajungem la concluzia ca despre 3G s-a facut prea mult zgomot pentru nimic".