Explicatia este ca bancherii au fost cei ce au convins guvernul sa ceara ajutor, motivand ca bancile nu mai pot absorbi alte titluri de stat prin care sa finanteze Lisabona, pentru ca si-au atins deja limita superioara de expunere pe datoria Portugaliei. Bancherii au sugerat guvernului sa ceara un imprumut de tip bridge loan de 15 miliarde de euro de la UE, ca sa poata onora la timp platile din lunile urmatoare, in special din iunie, cand statul va trebui sa rascumpere obligatiuni si sa achite dobanzi de 7 miliarde de euro.

In cele din urma, premierul in exercitiu Jose Socrates a recunoscut oficial ca tara e nevoita sa apeleze la ajutorul UE si al FMI in acelasi fel ca Grecia si Portugalia. Pachetul de asistenta va fi deci foarte cuprinzator, cel mai probabil de pana la 75-80 de miliarde de euro, in functie de cat vor calcula expertii de la UE si FMI care vor incepe sa examineze situatia fiscala. Portugalia are probleme mari la acest capitol, mai ales dupa ce deficitul bugetar pe 2010 a fost revizuit de la 7,3% la 8,6% din PIB.

Pana acum s-a convenit in principiu ca prima transa de bani sa fie trasa dupa alegerile generale din 5 iunie, iar pana atunci tara sa-si asume un nou program de austeritate, dupa ce respingerea precedentului plan in parlament a dus recent la demisia premierului Socrates. O parte din bani vor fi folositi pentru consolidarea bancilor portugheze si, la fel ca in cazul Irlandei, una dintre conditiile de primire a ajutorului va fi ca statul sa inceapa un program de vanzare a activelor statului, care sa furnizeze sume necesare pentu reducerea datoriei publice, ajunsa la 83,2% din PIB.

Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a tinut sa infirme zvonurile ca ar fi facut presiuni asupra Portugaliei sa ceara ajutor, mai exact ca ar fi constrans bancile sa-si reduca expunerea pe datoria tarii. "Noi n-am fortat nici bancile, nici guvernul la nimic. Sistemul eurozonei si-a aplicat pur si simplu regulile", a spus Trichet. Zvonuri asemanatoare au circulat si inainte ca Grecia si Irlanda sa ceara ajutor, pentru ca BCE si de Bruxelles au preferat, logic, ca tarile cu probleme sa foloseasca plasa de siguranta oferita de UE si FMI in loc sa expuna riscului de contagiune si alte tari din zona euro.