Inainte de vizita la Washington, Hu Jintao declarase pur si simplu ca sistemul valutar actual, bazat pe dolar ca principala moneda de rezerva si comerciala, "este de domeniul trecutului", vrand sa sanctioneze astfel ceea ce el considera o politica nefasta de aruncare a poverii crizei de la SUA la restul lumii, prin alimentarea inflatiei la nivel global prin tiparnita de bani a Rezervei Federale. Iar conflictul mocnit il stim: daca SUA cer ca Beijingul sa deschida mai mult supapa de apreciere a yuanului, dupa ce spre jumatatea anului trecut chinezii au inceput sa lase valoarea monedei sa creasca, prioritatea economistilor din China pare sa fie acum temperarea presiunilor inflationiste prin alte mijloace decat aprecierea yuanului - majorari treptate ale dobanzilor, suficient de prudent incat sa nu atraga capitaluri speculative, si restrictionarea creditarii interne.

Tacerea in chestiunile monetare a fost compensata de anunturi spectaculoase in alte privinte. Beijingul a parafat un acord de achizitie a 200 de aeronave Boeing, in valoare de 19 miliarde de dolari si a facut promisiuni de pana la 45 de miliarde de dolari sub forma de alte contracte economice bilaterale. Hu Jintao a avut si politetea sa admita in fata jurnalistilor americani ca Beijingul mai are de lucrat la respectarea drepturilor omului, insa intr-o fraza astfel mestesugita incat la nevoie sa poata fi reinterpretata conform cu deziderate sociale si nu neaparat politice: "Mai sunt multe de facut in China in ce priveste drepturile omului. Ne vom continua eforturile de a imbunatati viata poporului chinez si de a promova democratia si domnia legii".

Un prim test pentru a confirma atasamentul fata de domnia legii ar fi, potrivit analistilor, pozitia mai dura pe care China e asteptata sa o adopte - la presiune americana - in problema Coreei de Nord, ale carei gesturi de sfidare a comunitatii internationale au iritat suficient in ultima perioada.