În contextul în care schimbările climatice sunt tot mai vizibile, căutarea soluţiilor pentru a asigura securitatea alimentară a devenit o prioritate. Astfel, deşi ideea de organisme modificate genetic (OMG) poate stârni reţineri şi îngrijorări, crearea de hibrizi care să ofere randamente mai mari şi să reziste mai bine la noile condiţii de mediu va fi viitorul, consideră Jean Ionescu, country leader, România şi Republica Moldova la Corteva Agriscience, specialist în domeniul agricol cu peste 20 de ani experienţă.

Executivul consideră că eficienţa în lanţul alimentar este dependentă în viitor de biotehnologie şi în următorii ani noile tehnici de ameliorare, care vor însemna inclusiv modificarea genetică a plantelor, vor cuceri şi piaţa din Europa, trend început în SUA. „O plantă de porumb cu o genă din cactus e mai capabilă să lupte cu seceta decât cea de astăzi, nemodificată. Cu certitudine, astfel de plante vor reprezenta viitorul. Astăzi, ne uităm cu îngrijorare când auzim de organisme modificate genetic, dar, în realitate este vorba de o încrucişare între două organisme diferite care duce la îmbunătăţirea caracteristicilor copilului, adică a hibridului.

Specific în România, fermierii îşi doresc biotehnologie, dar oamenii nu sunt foarte informaţi şi nu ştiu ce se poate întâmpla dacă o foloseşti. În viitor, eficienţa în lanţul alimentar este dependentă de biotehnologie”, a spus Jean Ionescu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al ZF susţinut de Banca Transilvania. El a adăugat că viitorul este al noilor tehnici de ameliorare, iar biotehnologia va fi cea care va cuceri la un moment dat şi Europa. În prezent, introducerea pe piaţa Uniunii Europene a OMG-urilor sau chiar producţia în statele membre este condiţionată.

De exemplu, în UE se cultivă porumb modificat genetic – MON810 – în scopuri comerciale. Modificarea genetică a acestui produs este destinată să protejeze recolta împotriva unui dăunător – sfredelitorul european al porumbului – şi a fost în 1998 autorizată. De asemenea, sunt autorizate în UE 58 de OMG-uri pentru utilizare alimentară şi furajeră (porumb, bumbac, soia, rapiţă, sfeclă de zahăr). Însă, UE le oferă statelor membre flexibilitate în a decide cu privire la cultivarea plantelor modificate genetic. „Nu se poate să ai o agricultură sustenabilă, adică să reduci pe bandă rulantă numărul de produse de protecţie a plantelor, fără să vii cu altele mai rezistente sau mai tolerante la schimbările climatice. Cred că performanţa agriculturii mondiale începe din SUA, iar Europa nu poate trăi singură. Asimilarea noilor tehnologii, CRISPR Cas (o tehnologie care schimbă rapid şi specific genele din interiorul organismelor – n. red.), a noilor tehnici de ameliorare va deschide poarta pentru biotehnologii şi plante mai competitive şi mai capabile să-şi asigure din sol o mare parte din macroelemente şi microelemente”, a precizat Ionescu.

„Fondatorul Pioneer, în 1926, a adus agriculturii primul hibrid de porumb. Suntem o companie cu multă inovaţie şi am câştigat piaţa mondială prin produse cu înaltă productivitate.“

*

Investiţia noastră zilnică în cercetare şi dezvoltare e de peste 5 milioane de dolari la nivel global. Ne concentrăm pe mai multe plante, dintre care cea mai importantă este porumbul, urmată de soia, floarea-soarelui şi rapiţă. Investiţia noastră depăşeşte anual 2 miliarde de dolari. Inclusiv în România, pe lângă staţia de procesare de la Afumaţi, Corteva are şi un laborator de R&D, dotat cu tehnologii la cel mai înalt nivel, care coordonează activitatea de cercetare din România, Bulgaria şi Republica Moldova.

*