"Cala o cutie de viteze manuala, am schimbat viteza in companie pe parcursul mandatului pe care l-am primit in 2004", spune Calin Dragan, director general al Coca-Cola HBC Romania si Moldova. Exprimarea plastica acopera sase ani cu conditii intr-adevar cum nu se poate mai diferite, cand piata a trecut din perioada consumului frenetic in extrema opusa, anul trecut fiind primul in care imbuteliatorii de bauturi racoritoare si-au vazut afacerile in declin, dupa aproape doua decenii de crestere continua. "Eu am crezut mereu ca ritmul de crestere va incetini la un moment dat si in functie de asta am luat toate deciziile de coordonare a afacerii si cele pentru restructurarea costurilor", adauga Dragan, 42 de ani, de formatie inginer.

Seful CCHBC este unul dintre putinii romani ce au pe mana fraiele unei multinationale care opereaza aici, intreaga lui cariera de 17 ani fiind construita in interiorul companiei. Restructurarea de care vorbeste a fost un element-cheie al planului sau si care a permis ca in cinci ani, din 2004 pana in 2008, vanzarile sa creasca de peste doua ori si jumatate, la 550 de milioane de euro, iar profitul de peste trei ori, la 66 de milioane, conform datelor de la Ministerul Finantelor.

A fost nevoie de inchiderea a trei fabrici - Oradea, Bucuresti si Iasi - pe parcursul a doi ani, de reducerea personalului si de canalizarea in schimb a resursei financiare spre investitii in linii de productie si in depozite. Decizia de a investi in linii de productie performante si in automatizarea depozitelor a fost luata inca pe vremea cand costul fortei de munca era unul dintre principalele argumente ce puneau Romania in topul listei pentru investitorii straini. Zeci de milioane de euro au fost pompati cu precadere in fabricile din Ploiesti si Vatra Dornei (pentru imbutelierea apelor minerale).

Anul trecut, firma a terminat constructia unei centrale de cogenerare a energiei termice si electrice si a unui depozit automatizat langa fabrica din Ploiesti, valoarea investitiei fiind de 45 de milioane de euro. Un depozit clasic nu se poate compara, ca eficienta, cu unul automatizat: din cel de la Ploiesti se pot incarca zilnic 400 de tiruri cu o capacitate de 35 de paleti fiecare. Intr-un depozit clasic, masura eficientei insemna ca "motostivuitorul sa <alerge> permanent cate jumatate de kilometru dus-intors, cu o incarcatura de doi pana la patru paleti".

La ora actuala, imbuteliatorul Coca-Cola pe piata romaneasca, CCHBC, are in tara 1.900 de angajati, trei fabrici, 12 centre de distributie, 8 depozite si un portofoliu care reuneste racoritoare carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes), necarbonatate (Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), ceaiuri (Nestea), apa (Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), bauturi energizante (Burn) si cafea (Illy).O alta directie pe care a pariat seful CCHBC in Romania a fost miza pe echipa de vanzari, pe principiul ca oricat de cautat este un produs, daca nu poate fi gasit pretutindeni, va pierde din vanzari.

"De la bun inceput am pus accent pe investitia in forta de vanzari, pe care am dublat-o", spune Dragan, argumentand ca acum compania are cea mai puternica retea de distributie de pe piata. In ce priveste modul de luare a deciziilor, la CCHBC se practica un stil de management foarte descentralizat, cum "probabil doar Sara Lee mai are in Romania, un model de management atat de descentralizat nefiind uzual pe piata romaneasca", spune Dragan. Cu exceptia departamentului de IT, toate deciziile se iau local, de la restructurari si pana la investitii, astfel incat slujba pe care o are seamana foarte mult cu un puzzle in care pune cap la cap toate piesele.