Pentru comerţul dintre Asia şi Europa pe ruta maritimă există doar două variante: varianta nordică, dominată de Rusia, şi varianta sudică, mai lungă şi mai costisitoare. Solomon Passy, matematician şi personalitate politică din Bulgaria, prezintă o idee pentru scurtarea rutei destinate comerţului dintre cele două continente. Care este rolul României în această ecuaţie?

Este o competiţie globală majoră între ruta comercială pe mare din nord, care începe în Coreea şi merge în nord prin Oceanul Arctic, către Marea Baltică şi între ruta sudică, care începe de asemenea din Coreea şi merge prin Pacific, Marea Roşie, Marea Mediterană şi apoi prin Gibraltar către Marea Baltică. Competiţia dintre aceste două rute este un subiect special astăzi, pentru că topirea gheţarilor oferă un avantaj rutei nordice”, a spus Solomon Passy, ministrul de externe care a dus cea mai mare parte a negocierilor Bulgariei de aderare la UE, într-un interviu acordat Business Magazin.

El a vorbit despre alternativa Europei Centrale şi de Est la iniţiativa Chinei cunoscută ca „One Belt, One Road” (OBOR). Încă din antichitate este celebru Drumul Mătăsii, vechea legătură comercială dintre Asia şi Europa, iar One Belt, One Road este versiunea modernă a acestei rute comerciale.  În acest moment, explică Passy, sunt două rute pe mare care vin din Asia: ruta nordică, prin Oceanul Arctic şi ruta sudică, prin Pacific, Marea Roşie, Canalul Suez, Mediterana şi apoi spre Vest prin strâmtoarea Gibraltar. „Ruta nordică este dominată puternic, aş spune că este chiar deţinută de Rusia pe mari porţiuni. Aşadar, avem nevoie de acces liber pentru comerţul liber. Este ruta sudică, care prezintă oportunităţi pentru Europa.”

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât Rusia a devenit un partener de comerţ internaţional indezirabil, odată ce a început agresiunea din Ucraina. Cu ruta nordică dominată de Federaţia Rusă, ruta maritimă sudică rămâne cea mai bună opţiune. „Cu toate acestea, este lungă. Noi sugerăm o soluţie bulgărească. O scurtătură, care în loc să meargă spre Gibraltar în vest din Canalul Suez, să plece direct către Nord: Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia şi apoi către Marea Baltică”, explică Solomon Passy.

După calculele sale, ruta care trece prin România, dar care presupune investiţii majore în infrastructura de transport în toate ţările pe care le tranzitează, înseamnă o economie de timp, de bani, dar şi o alternativă mai „verde” la ruta care străbate strâmtoarea Gibraltar. „Această rută este, desigur, mai scurtă cu aproximativ 5.000 de kilometri, dar şi mai rapidă pentru marfă, cu 11 zile mai puţin decât ruta prin Gibraltar. Este mai ieftină şi este mai curată, pentru că  economiseşte anual jumătate de milion de tone de emisii de dioxid de carbon.”

În opinia sa, asta este o şansă pentru ca ţările din Europa Centrală şi de Est să devină un catalizator pentru ca Europa să fie un jucător global în comerţ. „De aceea, după construirea unui asemenea coridor de transport,  cu autostrada şi linia ferată, pentru care avem expertiza tehnică, putem transforma Europa într-un jucător global în comerţ. Ţările din Iniţiativa celor Trei Mări ar putea să devină un vehicul pentru acest proiect.”

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă informală pentru dezvoltarea şi cooperarea economică a celor 12 state participante, care au ieşire la Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Adriatică. Cum poate fi finanţat proiectul propus de Solomon Passy, care se înscrie în linia de acţiune a acestei iniţiative?

„Este o problemă de voinţă politică. Nu cerem bani. Oamenii care construiesc asta nu vor bani, nu cerem de la Bruxelles. Vrem să realizăm acest lucru din parteneriate publice-private”, răspunde el.

Cunoscut ca „omul care a adus Bulgaria în Uniunea Europeană”, Solomon Passy a fost ministrul de externe al Bulgariei într-o bună perioadă din negocierea ţării pentru aderarea la blocul comunitar european. De asemenea, el a mai fost reprezentantul Bulgariei în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi, în 2009, a fost propunerea Bulgariei pentru postul de secretar general al NATO. Înainte de căderea comunismului din Bulgaria, el a fost un activist anticomunist. Este preşedintele Clubului Atlantic Bulgaria (Atlantic Club of Bulgaria), o organizaţie non-guvernamentală din Bulgaria, pentru integrarea euroatlantică a ţării. El este de asemenea şi un susţinător al proiectelor Iniţiativei celor Trei Mări.

„Cei mai importanţi paşi în ceea ce priveşte Iniţiativa celor Trei Mări este faptul că ţările din această iniţiativă, împreună cu SUA, au realizat că avem un potenţial uriaş, dacă stăm împreună. Unitatea înseamnă putere. Poţi avea unitate în mai multe formate. Acest format, al Iniţiativei celor Trei Mări este unul de viitor. Sunt foarte încântat că există.”

Potrivit lui, în preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene s-au luat decizii importante pentru conectivitatea zonei Celor Trei Mări. „Eu prefer să o numesc «Noua Europă». Zonele cele mai importante sunt inovaţia, tehnologia, ingineria.”