78 de litri pe cap de locuitor este media de consum a berii din 2010, cantitate cu 16 litri mai mica decat in urma cu trei ani. Consumul de bere a scazut abrupt, dar Constantin Bratu, directorul general al aociatiei Berarii Romaniei, spune ca nu crede ca acest nivel este normal si mai potrivit este cel din 2008. In aceasta industrie, cel mai important rol il joaca puterea de cumparare, urmata de vreme si traditii de consum. "Cand toti acesti factori vor fi favorabili, cu siguranta ca berea se va vinde mai bine", spune Bratu.

Bunurile de larg consum - de la paine si lapte pana la produse de igiena - sunt cele care au avut cel mai putin de suferit pe parcursul ultimilor doi ani. Chiar si asa insa, cu aceeasi bani pot cumpara mai putine lucruri. "Romanii nu fac prea mare rabat cand cheltuiesc pentru a pune pe masa", spune Bogdana Baltasiu, client service manager, divizia customer research in cadrul Nielsen. Acest lucru se intampla si pentru ca multi au renuntat acum sa cheltuiasca in baruri, restaurante, cafenele sau terase si cei mai multi isi petrec timpul cu prietenii in propriul camin.Cifrele sprijina clar aceasta idee. In timp ce cheltuielile pentru haine, mobila, electrocasnice, vacante sau timp liber s-au redus drastic, cosul de cumparaturi pentru produsele de consum larg arata cam la fel. Suma medie lunara cheltuita pentru produse proaspete se plaseaza in jurul a 170 de euro pe luna, arata studiul Shopper Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un esantion reprezentativ la nivel urban. Suma este similara doar cu bugetul vecinilor unguri (171 de euro pe luna), dar este sensibil mai mica decat in cadrul altor tari, cum sunt Cehia (254 euro), Austria (306 euro), Polonia (207 euro) sau Spania (338 de euro).

Mai mult decat atat, banii cu care romanii cumpara produse proaspete au o pondere mai mare in buget fata de alte tari, reprezentand 63% din cumparaturi, in vreme ce in cazul altor natii este mult mai mic: 45% la austrieci si 51% la spanioli. "Desi bugetul general de cheltuieli, cat si cel alocat produselor proaspete s-a mentinut la acelasi nivel, intregul comportament de cumparare indica o planificare riguroasa a cheltuielilor", spune Baltasiu. Astfel, trei sferturi dintre romani isi planifica riguros cumparaturile pentru a limita tentatia de a achizitiona mai mult decat si-au propus. Chiar si asa, putini rezista impulsului de a cumpara in plus, doar 3% respectand cu strictete lista pe care si-au facut-o.

O tendinta clara este faptul ca a crescut numarul de vizite in magazine si a scazut, pe masura, valoarea bonului de cumparaturi. Acest lucru se intampla pentru ca tot mai multi sunt interesati sa evite irosirea, preferand sa cumpere mai des cantitati mai mici de legume, fructe, lapte sau peste, de pilda. Cum puterea de cumparare a continuat sa scada, promotiile au jucat un rol si mai important anul trecut. "Tendinta de scadere a loialitatii fata de branduri s-ar putea accelera in 2011", estimeaza reprezentanta Nielsen. Promotiile sunt, spun multi producatori, asul din maneca. In aceasta perioada batalia pentru a-si impinge produsele in cosurile de cumparaturi se inteteste tot mai mult.

"Din pacate, in Romania ultimilor ani cred ca aproape toata populatia cumpara dupa un singur criteriu: ofertele", declara anterior pentru BUSINESS Magazin Robert Redeleanu, director general al producatorului de conserve Scandia. El precizeaza ca alegerea produselor in magazin se face in functie de ofertele pe care cumparatorii le vad la raft, iar datele Nielsen sustin aceeasi idee: 19% dintre cumparatori au ales anul trecut o alta marca din cauza promotiilor, procentul fiind sensibil mai mare decat in 2009 (14%).

Marius Melesteu, general manager la Strauss Romania, crede ca "este naiv sa-si imagineze cineva ca fara oferte si fara promotii in comert poti rezista in ziua de azi". In opinia lui, activitatile de acest fel sunt un driver care trebuie gestionat in functie de resursele companiei, iar consumatorii, in opinia reprezentantului Strauss, aleg nu numai in functie de brand, dar si de promotii. "Daca cineva nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina consumatorii catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza neplacuta", crede Melesteu. Intre timp, toti producatorii se vad nevoiti sa intre in hora promotiilor, care au invadat nu numai zona bunurilor de larg consum, dar se gasesc in cele mai diverse domenii - de la imobiliar sau auto si pana la servicii medicale sau financiare.

In acest context, puncteaza Raul Ciurtin, presedinte al Albalact, problema se pune pe profitabilitate - cum cresti ca sa ramai profitabil? Cine are la dispozitie bugete ca sa castige cote de piata poate profita acum. "Cat costa ca sa castige procente din piata depinde de categorie", spune Ciurtin, care spune ca firma pe care o conduce nu poate functiona pe pierdere si trebuie sa creasca ramanand mereu pe plus.

Cel mai vizibil joc al cotelor de piata are lor pe terenul magazinelor moderne, unde spatiul de raft este legat strans de rapiditatea cu care produsele se cumpara. Marius Melesteu spune ca mai ales in cadrul retelelor de comert modern, realitatea arata ca ofertele promotionale sunt un driver de consum, la fel cum este si imaginea marcii.

Iar felia adjudecata de comertul modern creste continuu. Anul trecut comertul modern, care reuneste magazine de discount, hiper si supermarketuri au ajuns la o cota de piata de 48% castigand sapte procente fata de 2009, conform Nielsen. "Numarul de magazine a continuat sa scada anul trecut, dar cel mai afectate au fost magazinele cu dimensiuni pana in 40 mp", spune Bogdana Baltasiu. Tot ea mai spune ca schimbarea peisajului din comertul romanesc este o realitate, iar comertul traditional pare ca pierde lupta sub presiunea constanta a lanturilor internationale. Daca la sfarsitul anului 2007 comertul modern reunea 308 spatii, in decembrie anul trecut numarul acesta crescuse de peste doua ori, ajungand la 642 de magazine, conform Nielsen.Pe piata sunt cateva zeci de retele care se lupta pe portofelele romanilor si care au deopotriva argumente de speranta, dar si motive de ingrijorare.