Cum se vede România după cinci ani în Coreea de Sud şi Thailanda?
Americanul Steve Warner a ajuns să conducă operaţiunile locale ale producătorului de medicamente Merck Sharp & Dohme după ani buni în Coreea de Sud şi Thailanda. Cât de diferită e România?
"Singura schimbare a fost aceea că acum nu sunt mai înalt decât toată lumea", spune Warner. Are mereu zâmbetul pe faţă, se mândreşte că s-a născut în Seattle, Washington, casa lui Starbucks şi Microsoft, iar în CV-ul său apar, pe lângă companiile farmaceutice în care s-a format, US Air Force şi US Navy. Spune că a fost obişnuit mai bine de cinci ani cu pieţele emergente, unde a contribuit la introducerea noilor medicamente ale companiei în spitale şi farmacii, deci România "chiar s-a potrivit" traseului său profesional . Warner mărturiseşte că a fost surprins să afle că România are cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană şi cel mai mic buget alocat sănătăţii ca pondere din PIB: "Mă plimbam pe Calea Victoriei, vedeam maşini Ferrari, Maserati, BMW şi-mi spuneam că e o economie în plină dezvoltare. Apoi mă uitam pe cifre şi statistici. Ceva nu se potrivea". Pe măsură ce a început să compare datele cu alte state europene sau chiar din Africa, după cum o spune chiar Warner, a fost chiar "şocat". Rosteşte des cuvântul "buget" şi face trimitere la problema principală a sistemului sanitar: subfinanţarea. "Cel mai mare minus al sistemului e acela că Guvernul nu a implementat mai devreme sistemul de referenţiere generică (prin care se compensează cel mai ieftin medicament cu o anumită substanţă activă, implementat din 2011 - n. r.)", spune şeful MSD România. El face referire la ultimii 20 de ani în care, în pofida bugetului insuficient de la an la an, legislaţia a permis prescrierea medicamentelor scumpe chiar şi în situaţia în care exista alternativa unui produs mai ieftin. De ce a durat atât? "A fost probabil şi un obicei istoric ca pacientul să nu plătească din buzunar nimic pentru medicamentele din programele naţionale."
Din experienţa sa în mai multe ţări, Steve Warner vorbeşte şi despre o anumită percepţie faţă de anumiţi producători de medicamente generice (cu aceeaşi substanţă activă şi efect terapeutic, dar ieşite de sub protecţia brevetului) cum că nu ar avea aceleaşi standarde de calitate, dar crede cu fermitate că nevoia de generice este "consistentă" mai ales în condiţiile unui buget atât de redus. De la schimbarea mecanismului de compensare, vânzările de generice au crescut, în 2011 faţă de 2010, cu 10%, în timp ce originalele au urcat doar cu un procent. Toamna i-a adus lui Warner şi problema taxei clawback prin care producătorii urmează să plătească tot consumul de medicamente peste bugetul alocat de stat. Dat fiind că lista cu medicamentele compensate nu a mai fost actualizată din 2008, nici MSD nu a mai putut introduce pe piaţă produse noi. În aceste condiţii, a preferat să nu concedieze din cei 200 angajaţi ai companiei, ci să reducă bugetul de investiţii în educarea pacienţilor şi medicilor şi în diagnosticare. Warner susţine că e dificil să convingi managerii de peste Ocean să investească în ţări ca România pentru că "trebuie să stau în faţa şefilor mei şi să le spun că nu ştiu ce-o să se întâmple la anul. Toţi colegii mei pot să intuiască ce va fi în cinci ani, dar mie îmi e dificil să fac asta".
După şase luni în Carpaţi, tigrul asiatic a învăţat o lecţie importantă - să nu acţioneze niciodată emoţional: "E uşor să cazi într-o astfel de plasă, dar e mai bine să faci un pas înapoi şi să te uiţi mai bine la situaţie înainte să iei o decizie pentru că aici lucrurile se schimbă foarte repede".
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro