Industria de apărare din România se împarte în două lumi, care, câteodată, dau mâna. Pe de-o parte, este industria privată de apărare, deţinută în cea mai mare parte de companii private din afara României, dar şi, ici-colo, de antreprenori români. De cealaltă parte se află industria publică de apărare, care, de fapt, nu prea mai produce nimic în afară de muniţie. În vremuri în care lumea fierbe şi nu se ştie dacă sau când va da în clocot, ce arme produce România?

„Si vis pacem, para bellum”, spune o vorbă latină atribuită generalului roman Vegetius, care a trăit undeva la finalul secolului al patrulea, la începuturile Imperiului Roman de Răsărit.  Se traduce prin „Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război”, iar afirmaţia a fost interpretată ca „Înarmează-te până în dinţi, ca să-ţi descurajezi inamicii să te atace”. Evoluţia omului, din punctul de vedere al ştiinţei, merge înapoi circa 3,5 milioane de ani, de când Australopithecus Afarensis a fost identificat ca prima verigă care a făcut trecerea de la primate la hominizi şi, mai apoi, la omul modern. Încă din paleolitic sau mezolitic, adică acum 12.000-15.000 de ani, arheologii au descoperit obiecte care au ajutat Homo sapiens sapiens, omul de astăzi, cu arme şi unelte, la vânătoarea animalelor, pentru hrană.

A fost nevoie să treacă cel puţin 3 milioane de ani pentru ca omul, undeva în Epoca Bronzului  (aproximativ 5.500 de ani în urmă), să creeze prima armă destinată exclusiv uciderii unui alt om – sabia sau spada - aşa cum remarcă Muzeul de Istorie Naturală din Viena, Austria, unul dintre cele mai impresionante muzee de acest gen din Europa. Datorită intelectului său, omul se afla la finalul ultimei ere glaciare (cca 12.000 înainte de Hristos) în vârful lanţului trofic. Deja folosea arcul cu săgeţi, suliţa, mici ambarcaţiuni rudimentare, iar toate aceste atuuri folosite într-un grup organizat deja îl creditau cu prima şansă de a nu fi mâncat de altă specie, adică să se afle în vârful lanţului trofic.

Nu este clar pentru arheologi ce a făcut ca omul să treacă de la vânătoarea animalelor la vânătoarea oamenilor. Cert este că undeva în Epoca Bronzului, când omul deja stăpânea metalurgia primitivă, a început să construiască arme de luptă şi, mai ales, aşezări fortificate împotriva invadatorilor, semn că lupta dintre oameni nu doar că începuse, ci oamenii se pregăteau activ pentru ea. Istoria războaielor omenirii, sau chiar a românilor, este imensă şi nu poate fi cuprinsă într-un articol de revistă. Armele s-au schimbat de la săbii şi scuturi la avioane multirol, sisteme de rachete, drone, sateliţi. La mijlocul anului 2023, astăzi, România se află în cea mai puternică alianţă militară care a fost vreodată – NATO – şi în acelaşi timp la graniţa unui război sângeros pe care Rusia l-a declanşat împotriva Ucrainei. Ca mai tot timpul în istoria sa, de când Imperiul Otoman şi-a aşezat graniţele pe linia Dunării la finalul secolului al XIV-lea, România este în mijlocul luptelor dintre marile puteri regionale sau ale lumii. Dacă altădată s-ar fi înarmat să lupte, azi România, aşa cum spune şi generalul roman Vegetius, se înarmează pentru a descuraja potenţiali atacatori. Ce produce industria românească de apărare astăzi?

Prima linie este formată din industria privată de apărare. Chiar dacă aceasta este dominată de companii internaţionale, există însă şi companii antreprenoriale româneşti care au inovat şi spun că sunt gata să producă tehnică militară autohtonă. Un prim exemplu este compania BlueSpace Technology din Bragadiru, judeţul Ilfov. Recent, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a aprobat primul sistem românesc de bruiaj pentru drone, dezvoltat de compania amintită. „Anunţăm cu mare entuziasm lansarea primului sistem anti-dronă realizat în România cu resurse locale. Produsul are o raza de acţiune de 2 kilometri şi a fost testat şi evaluat pozitiv de către Ministerul Apărării Naţionale. Un atribut important este acela că nu provoacă interferenţe asupra reţelelor de comunicaţii existente în afara gamelor de operare”, a declarat Constantin Pintilie, fondatorul BlueSpace Technology, care a vorbit despre acest sistem iniţial la ZF Live. De asemenea, antreprenorii români de la Uzinsider, unul dintre cei mai vechi jucători din industria grea românească, spun că sunt gata să livreze transportoare blindate amfibii către Armata României. „Grupul Uzinsider a semnat deja cu Romarm, respectiv cu Uzina Automecanică Moreni, o înţelegere astfel încât împreună să putem realiza transportoare blindate. Diferenţa dintre un excavator şi un transportor blindat nu este foarte mare, sunt produse similare. Ca atare, noi deţinând know-how, tehnologie, forţa de muncă şi echipamentele necesare, împreună cu cei care deţin proprietatea intelectuală a acestor echipamente putem realiza în ţară acest produs. Noi putem produce transportoare amfibii“, a spus Costică Mustaţă, managing director al grupului Uzinsider, la ZF Live. Grupul are în acest moment 1.200 de angajaţi şi afaceri anuale de peste 70 mil. euro. Costică Mustaţă a mai spus că, din momentul în care s-ar semna contractul, ar putea livra primul transportor blindat produs la Brăila în 7-8 luni. Mai departe de antreprenorii autohtoni, România are o industrie privată de apărare întreţinută şi de companii internaţionale. Spre exemplu, israelienii de la Elbit Systems operează în România prin patru fabrici şi trei firme: Simultec din Măgurele, A/E Electronics Bacău şi Elmet, tot în Bacău. Recent, MApN a anunţat că va cumpăra cel mult şapte sisteme UAS (Unmanned Aircraft Systems), adică drone, de la compania Elbit Systems. Dronele vor fi produse în România, au anunţat atât reprezentanţii Elbit, cât şi MApN, începând cu al treilea sistem. În aceeaşi vreme, americanii de la Lockheed Martin, cel mai mare producător de tehnică militară la nivel mondial, au anunţat că plănuiesc să pună bazele unui centru de modernizare şi mentenanţă în România pentru sistemul de rachete HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), care deja a făcut prăpăd în rândurile armatei ruse, de când ucrainenii au fost dotaţi cu aceste echipamente. Afirmaţiile lui Ray Piselli, vicepreşedinte pentru afaceri internaţionale la Lockheed Martin, au fost făcute în exclusivitate în cadrul unui interviu acordat ZF. „Suntem mândri de faptul că în România continuăm să construim şi să creştem. Pe măsură ce ne dezvoltăm în România, creştem şi economia şi capacităţile ţării. Sperăm să înfiinţăm şi o facilitate de mentenanţă, reparaţii şi modernizare pentru HIMARS ca parte a celorlalte lucrări pe care le desfăşurăm împreună cu Aerostar“, a spus Ray Piselli. România urmează să achiziţioneze 32 de avioane F-16 de la norvegieni, dar de a căror mentenanţă şi reparaţii se ocupă Lockheed Martin, împreună cu Aerostar, la Bacău.

„Avem deja o relaţie cu Aerostar pentru F-16, unde îi oferim suport în acest sens. Ceea ce anunţăm acum este relaţia pe care o vom dezvolta cu ei pentru mentenanţa, reparaţia şi modernizarea elicopterelor Black Hawk. Astfel, continuăm să extindem relaţiile şi capacităţile în ţară pentru a crea conţinut suveran care va consolida apărarea României. Suntem foarte mândri de această relaţie“, a mai spus Ray Piselli, la începutul lunii iunie, despre cele 12 elicoptere Black Hawk. De asemenea, planurile guvernului sunt să achiziţioneze de la americani şi aparate F-35, cel mai modern avion de luptă din lume. „Am văzut semne bune din partea guvernului român. Am avut întâlniri astăzi cu prim-ministrul şi ministrul apărării. Ne aşteptăm să avansăm în această direcţie. Ceea ce pot spune este că sperăm să obţinem o scrisoare de solicitare a preţului şi disponibilităţii către guvernul american în cursul acestui an.“ Un F-35A, cea mai ieftină variantă, costă aproximativ 80 de milioane de dolari, iar variantele F-35C şi B sunt mai scumpe. Cel mai scump aparat F-35 este cel cu decolare verticală. România a alocat, în ultimii cinci ani, 2% din PIB pentru apărare. Din 2023, alocă 2,5% din PIB, pe fondul situaţiei din Ucraina. O întrebare care a rămas însă fără un răspuns concret este cât din aceşti bani, adică aproape 40 mld. lei în 2023, se văd în industria locală de apărare, indiferent că este vorba de companii cu acţionariat românesc sau străin.   

„Suntem mândri de faptul că în România continuăm să construim şi să creştem. Pe măsură ce ne dezvoltăm în România, creştem şi economia şi capacităţile ţării. Sperăm să înfiinţăm şi o facilitate de mentenanţă, reparaţii şi modernizare pentru HIMARS ca parte a celorlalte lucrări pe care le desfăşurăm împreună cu Aerostar.”

Ray Piselli, vicepreşedinte pentru afaceri internaţionale la Lock­heed Martin, producătorul rachetelor HIMARS şi al avioanelor F-16

„Grupul Uzinsider a semnat deja cu Romarm, respectiv cu Uzina Automecanică Moreni, o înţelegere astfel încât împreună să putem realiza transportoare blindate. Diferenţa dintre un excavator şi un transportor blindat nu este foarte mare, sunt produse similare. Ca atare, noi deţinând know-how, tehnologie, forţa de muncă şi echipamentele necesare, împreună cu cei care deţin proprietatea intelectuală a acestor echipamente, putem realiza în ţară acest produs. Noi putem produce transportoare amfibii.”

Costică Mustaţă, managing director al grupului Uzinsider