Poate ne-am aştepta ca un oraş al viitorului să fie un fel de muzeu al tehnologiei, în care nuanţele de gri metalizat intră în contrast cu albastrul standardizat al ecranelor, unde Wi-Fi-ul ţine loc de aer, iar cei mai verzi copaci sunt în reclame. Cu toate acestea, o abordare mai realistă, cum este experimentul Oraşul Viitorului imaginat de echipa EFdeN, arată că protejarea naturii trebuie să fie scopul, iar tehnologia mijlocul, nu invers.

Să pornim de la o zi cu totul obişnuită, o dimineaţă de lucru normală, în sistem hibrid, desigur. Ieşi pe uşă pentru a te îndrepta spre birou, păşeşti de pe terasă pe iarbă, iar prima oprire este la staţia de încărcare de lângă casa ta, unde ai lăsat maşina „la priză” peste noapte.

Aşa o încarci de obicei, pentru că ştii că o încărcare rapidă sau ultra-rapidă îţi poate afecta bateria, exact aşa cum se întâmplă când îţi încarci telefonul.

În drum spre maşină treci pe lângă florile pe care le-ai plantat pentru a încuraja natura să trăiască pe lângă tine. Prin agricultură urbană ai ajuns să ai un mic ecosistem în jurul casei, cu flori colorate care atrag albine, câţiva pomi fructiferi şi câteva petice de teren cultivate cu roşii şi castraveţi. Totul a început de când ai decis să foloseşti drept fertilizator compostul obţinut din resturile de mâncare din bucătărie.

Urci la volan, iar ultimul lucru pe care îl auzi în curte este zumzetul albinelor care dau târcoale grădinii tale urbane. Ca un ecou, zumzetul maşinii tale electrice continuă ce au început albinele odată ce ai pornit la drum.

Conduci spre birou şi treci pe lângă mai multe staţii de autobuz în care unii oameni îşi încarcă telefonul, în timp ce alţii şi-au băgat laptopul în priză şi s-au apucat de ultimele corecturi la prezentarea pregătită pentru şedinţa cu managementul. Staţiile au prize, Wi-Fi şi afişaj electronic – toate acestea fiind alimentate de curentul produs chiar de staţie, fie prin panourile de pe acoperiş, fie printr-o mică eoliană urbană pe care o are ataşată.

Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City: „Totul trebuie gândit interconectat şi credem că aşa ar trebui să funcţioneze şi un oraş în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze şi pentru blocul y.

Ajuns la birou, parchezi maşina şi decizi că vei lucra de afară în prima parte a zilei. În curtea clădirii tale de birouri există aşa-numiţi copaci fotovoltaici. Structura în formă de copac este acoperită de panouri fotovoltaice care produc suficientă energie pentru prizele care stau la baza trunchiului, atât pentru cei care le utilizează pentru a-şi încărca telefonul sau laptopul, cât şi pentru cei care vor să încarce bicicleta sau trotineta electrică.

Aceasta ar putea fi o dimineaţă obişnuită în Oraşul Viitorului, un oraş construit în jurul naturii, care îşi propune să integreze cât mai multe servicii urbane, dar folosind cât mai puţine resurse. Aşa ar putea arăta un colţ simplu din realitatea anului 2030, 2040 sau 2050 – când oamenii, administraţiile şi companiile înţeleg că discuţia despre oraşele viitorului se poartă sub umbrela cuvântului sustenabilitate.

Până atunci, o parte din realităţile de mai sus există în campusul de 4.000 mp al Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Aici, echipa EFdeN, cel mai important ONG local destinat cercetării şi dezvoltării de soluţii pentru un trai urban sustenabil, concentrat mai ales pe zona de energie solară, a început încă din 2015 să pună bazele a ceea ce se propune din anul 2019 drept un model de bune practici pentru administraţiile locale.

Astfel, cu sprijinul ENGIE România, EFdeN construieşte în Bucureşti EFdeN Sustainable City, primul prototip de oraş sustenabil din România. Acesta a plecat de la casele cu care ONG-ul a ajuns în finala competiţiei internaţionale Solar Decathlon – Casa 4C şi Casa Signature – iar în jurul acestora au fost dezvoltate mai multe puncte de interes.

Interiorul Casei Singature, care are 100 mp şi a fost gândită ca o locuinţă pentru un expat sau pentru un cuplu tânăr.

Fresh Barul construit în mare parte din materiale rămase de la construcţia Casei Signature şi prin reutilizarea unor materiale.

Camera tehnica a Casei Signature

În acest moment, echipa de peste 60 de persoane a EFdeN a lansat pentru prima dată şi un concurs pentru cei care vor să propună concepte pe diferite puncte de interes. Jurizarea a avut loc la scurt timp după redactarea acestui articol, iar soluţiile câştigătoare vor fi implementate în Oraşul Viitorului până la finalul anului 2021. Prin urmare, o parte din soluţiile ilustrate sunt deja prezente în campusul Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, însă unele există momentan doar la stadiul de idee, concept sau secţiune scoasă la concurs.

„Noi ne-am axat de-a lungul timpului pe case solare, tehnologii integrate şi odată cu Sustainable City ne-am gândit să diversificăm aria energiei regenerabile, către zone precum energie eoliană sau energie cinetică, spre exemplu”, a explicat Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City.

Concursul se axează pe nouă puncte de interes principale: case sustenabile, educaţie, energie, resurse, mobilitate, agricultură, sănătate, artă şi cercetare. Pe fiecare punct de interes va exista un singur câştigător al cărui proiect va ajunge să fie implementat în Sustainable City, iar una dintre cele mai importante reguli ale concursului cere ca cel puţin jumătate dintr-o echipă care se înscrie să fie formată din studenţi.

În acest moment, casele dezvoltate de EFdeN şi plasate în campusul din Sectorul 2 al Capitalei au fost gândite cu soluţii diferite şi pe structuri diferite, adaptate ediţiilor respective ale Solar Decathlon. Totuşi, ambele au în comun un deziderat al tranziţiei energetice: bilanţ energetic pozitiv.

Dincolo de zona de producere de energie, structura unei case contează enorm în bilanţul energetic final. În discuţia despre modul în care construim casele din Oraşul Viitorului, materialele utilizate în construcţie au un rol extrem de important, iar soluţiile precum polistirenul nu sunt încurajate.

Un copac fotovoltaic care poate fi utilizat pentru încărcarea laptopului, telefonului sau a trotinetei electrice.

„Vata bazaltică este o soluţie sustenabilă, putem trece de la polistiren la vată şi de la beton la lemn. În continuare este conceptul că în România trebuie să îmi fac casă din beton. Noi ştim să construim din cărămidă şi beton pentru că sistemul comunist din asta a construit şi aşa au fost formaţi oamenii. În lemn oamenii au mai puţină încredere, dar soluţiile actuale de lemn de tip CLT sunt viabile şi foarte bune. În Singapore şi în alte ţări se fac chiar şi clădiri de zece nivele”, a mai explicat Fugaru.

O altă soluţie sustenabilă în construcţia unei case este reprezentată de pământ sau chirpici, ceea ce duce cu gândul la România rurală sau la urbanul mic, unde oamenii îşi construiesc în continuare locuinţe din astfel de materiale. Un element ca acesta ar putea fi prezervat într-un viitor mai sustenabil.

„Ar trebui păstrate aceste lucruri, dacă vorbim de chirpici şi cât de sustenabil este, sau de cânepă şi de lână ca izolaţie pentru pereţi. În conceptul viitor poate chiar vrem să includem un astfel de element”.

Un alt element care ar putea fi prezervat vine tot din mediul rural şi se aliniază cu intrarea pe terasa de la Casa Signature dezvoltată de EFdeN. Pentru acea ediţie a competiţiei internaţionale, echipa de români a fost nevoită să adapteze casa la condiţiile climatice din Dubai, unde a fost găzduită finala.

Astfel, EFdeN a gândit o terasă semiumbrită, cu spaţiu verde, ca o zonă de petrecere a timpului liber. Dincolo de designul futurist al întregii Case Signature, inclusiv al terasei, intrarea aminteşte de multe gospodării din mediul rural, unde oamenii îşi încropesc mici grădini proprii şi chiar terase cu acoperiş format dintr-o structură de viţă de vie.

Macheta în miniatură a Oraşului Viitorului, în forma în care a fost lansat de EFdeN.

Însă într-un oraş al viitorului această terasă este acoperită de panouri, la fel ca întreaga casă. În curtea Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, energia produsă de Casa Signature alimentează mai multe instalaţii din jurul ei, inclusiv o zonă de relaxare conturată ca un Fresh Bar, în „inima” EFdeN Sustainable City.

Conectarea la reţea, intrarea în logica prosumatorului şi utilizarea energiei suplimentare produsă de o clădire pentru a acoperi necesarul unei alte clădiri – toate acestea fac parte dintr-o paradigmă de comunitate, care redevine importantă în Oraşul Viitorului.

„Totul trebuie gândit interconectat şi credem că aşa ar trebui să funcţioneze şi un oraş în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze şi pentru blocul y. Vrem să fim un model şi în partea de comunitate, să fie acest ajutor reciproc, pentru că s-a pierdut puţin ideea de comunitate”.

Oraşul Viitorului va arăta însă diferit chiar şi atunci când ieşim pentru a ne petrece timpul liber. Spre exemplu, la o plimbare prin parc am putea observa o zonă în care stâlpii de iluminat sunt alimentaţi de energia produsă de zona de workout din acel parc.

Ne-am aminti cum s-au schimbat vechile zone de workout, prea puţin utilizate în anii '20 pentru că îi aşteptau pe bucureşteni cu aparate ruginite şi instalaţii defecte. Acum, într-un viitor mai sustenabil, aparatele sunt gândite astfel încât utilizarea lor să pună la lucru energie cinetică, care ajunge în final să alimenteze măcar o mică parte a parcului.

Casa 4C are un bilanţ energetic pozitiv, cu un surplus anual de 2.500 KWh.

Sera aeroponică din Casa 4C, care funcţionează atât ca strategie pasivă, cât şi ca spaţiu de relaxare şi urban farming.

Pe acelaşi principiu, într-o lume mai sustenabilă ai putea să dansezi şi să produci energie. Am putea observa în cluburi mai multe soluţii de tip e-dance floor. Practic, energia cinetică este pusă din nou la lucru, iar fiecare pas de pe ringul de dans contribuie la producţia de energie.

Tehnologia bazată pe energia cinetică poate fi impementată atât prin pavele pe trotuare, cât şi pe şosea, prin zonele intens circulate. La fel ca alte soluţii ilustrate în EFdeN Sustainable City, echipa de la EFdeN studiază şi în acest sens concepte care pot servi ca exemplu de bune practici.

La intersecţia dintre producţia de energie şi artă sustenabilă, un ring de dans care produce energie ar putea fi un element central al tranziţiei energetice în acest sector. Totodată, în această categorie intră şi designul din materiale reciclate sau încurajarea unor forme de artă axate pe reutilizare.

„Vrem să gândim cât mai mult pe refolosire, până la urmă Cei Trei R sunt pe etape: reduci consumul, e partea de refolosire – tot ce poţi prelua de undeva şi să îl reîntorci în ciclul de utilizare – şi apoi partea de reciclare. Aceasta ar trebui să fie ultima etapă din ciclu. Dacă reduci şi refoloseşti ai şi mai puţin de reciclat”.

Pentru ca Oraşul Viitorului pe care îl construieşte echipa EFdeN să devină realitate, efortul trebuie să fie unul unitar, în care atât statul, cât şi mediul privat abordează pas cu pas fiecare aspect nesustenabil al vieţii noastre de zi cu zi.

În acelaşi timp, fiecare persoană poate începe să gândească mai sustenabil şi să se autoeduce plecând de la momente care par neînsemnate, dar care contează la un bilanţ final cumulat.

„Când ne spălăm pe dinţi închidem apa la chiuvetă, când facem duş nu o lăsăm să curgă continuu o jumătate de oră, când scoatem un dispozitiv din priză scoatem şi încărcătorul lui pentru că va consuma în continuare dacă îl lăsăm în priză, când ieşim din cameră închidem televizorul sau laptopul”.

Acestea sunt câteva lucruri pe care le poate face chiar şi un copil începând de mâine, pentru a construi o lume puţin mai sustenabilă. Totodată, un adult poate începe prin a schimba becurile cu filament din casă cu becuri cu led, întrucât acestea consumă mai puţin, sau prin instalarea unui filtru de apă la chiuvetă pentru a reduce consumul de plastic.

Pentru cei mai ambiţioşi, obţinerea de compost din resturile de mâncare poate fi un punct interesant de plecare pentru a dezvolta o mică zonă de agricultură urbană, în interiorul unei case sau chiar în interiorul unui apartament. Pe aceeaşi idee, agricultura urbană poate începe şi printr-o seră aeroponică, care consumă cu 80% mai puţină apă. De asemenea, un copac fotovoltaic îşi poate face loc în curtea unei case, aşa cum colectarea selectivă este la îndemâna oricui. 

Oricare din aceste lucruri îţi poate aduce o şansă în plus să te trezeşti mâine dimineaţă în Oraşul Viitorului. Călătoria chiar a început.