Membrii noului Consiliu de Administraţie al Electrica (EL), aprobat la începutul săptămânii de acţionari, vor primi lunar remuneraţii de câte 2.500 de euro brut, dar şi câte un bonus anual de până la 10.000 de euro brut pentru îndeplinirea unor obiective care vor fi stabilite în următoarele luni.

Acţionarii companiei i-au aprobat în adunarea generală desfăşurată luni ca membri ai Consiliului de Administraţie al Electrica pe Victor Vlad Grigorescu - propus de către statul român, prin Departamentul pentru Energie, Victor Cionga - propus de stat (Departamentul pentru Energie) şi Certinvest, Cristian Buşu - propus de SIF Oltenia (SIF5), baroneasa Arielle Malard de Rotschild - propusă de ING Pensii SAFPAP şi Michael Adriaan Maria Boersma - propus de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Cei cinci îi înlocuiesc în pe Marius Eugen Untescu, Ioan Roşca, Constantin Dinescu, Nicolae Pleşa şi Rareş Ioan Popescu. Mandatele acestora au încetat la data AGA, după ce nu au fost reconfirmaţi. Ioan Roşca este directorul general al Electrica.

"AGOA aprobă stabilirea unei remuneraţii pentru membrii Consiliului de Administraţie după cum urmează. O sumă fixă brută de 2.500 de euro pe lună, pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite acestora prin actul constitutiv şi o sumă variabilă brută de până la 10.000 de euro pe an pentru îndeplinirea obiectivelor care vor fi stabilite de Comitetul de Nominalizare şi Remunerare în termen de trei luni de la semnarea acordului de servicii de către administratorii din consiliu", se arată într-un raport cu hotărârile acţionarilor transmis de Electrica Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Suma de 2.500 de euro va fi primită de administratori indiferent de numărul şedinţelor la care participă într-o lună.

De asemenea, administratorii vor avea poliţă de asigurare de tip Directors&Officers Liability, pe cheltuiala companiei, cu o valoare asigurată de 10 milioane de euro, se arată în contractul de servicii pe care îl vor semna membrii consiliului de administraţie.

În plus, Electrica se obligă să deconteze administratorilor cheltuieli rezonabile, în contextul desfăşurării activităţii legate de companie, precum cele pentru călătorii - clasa business, hotel, telefon şi restaurant, se arată în raport.

Baroneasa Arielle Malard de Rothschild, cetăţean francez, este fondatorul diviziei de pieţe emergente la banca de investiţii Rothschild & Cie, parte a grupului Rothschild. Înainte de a se alătura Rothschild & Cie în 1999, a petrecut 10 ani ca bancher de investiţii la Lazard Frères & Cie. Începând cu 1989, Arielle Malard de Rothschild a fost consilier financiar în Europa de Est şi Africa de Nord, consiliind iniţial guvernele cu privire la renegocierea datoriilor statului şi asupra privatizărilor, pentru ca mai târziu s-a se implice în fuziuni şi achiziţii.

Arielle Malard de Rothschild are experienţă în proiecte mari de privatizare în România, Polonia, Rusia, Ungaria şi Maroc, coordonând privatizarea unor companii precum MOL, Nafta Polska, ZIL, BCR sau Dacia, se arată în documente disponibile pe site-ul Electrica.

În rolul său actual ca managing director la Rothschild & Cie şi ca vicepreşedinte pentru Europa de Est, Arielle Malard de Rothschild conduce o echipa de 30 de persoane cu sediul la Paris, precum şi cu operaţiuni în diferite ţări vizate de departament.

Michael Adriaan Maria Boersma, cetăţean olandez, a lucrat în perioada 1977 - 2003 pentru grupul petrolier Shell. În 2003, Boersma deţinea postul de preşedinte al Shell Global Solutions. Între 2003 şi 2009, acesta a fost director general şi preşedinte al Essent, cea mai mare companie integrată de utilităţi din Olanda.

După plecarea de la Essent, Boersma a ocupat funcţii de membru în consiliile de administraţie la mai multe companii din Olanda, SUA, Germania şi Finlanda. În prezent deţine funcţii de consultant senior, preşedinte şi membru în consiliile de administraţie la mai multe companii, fundaţii, instituţii şi organisme consultative.

Victor Cionga a petrecut 12 ani în prima parte a carierei la Institutul de Fizică Atomică, iar în anii '90 a lucrat ca analist în mai multe companii. În 1999, s-a alăturat Raiffeisen Financial Advisors Romania ca director general, coordonând proiecte de privatizare, fuziuni şi achiziţii. În 2004 a fost numit director general adjunct la Raiffeisen Capital & Investment.

În 2007, Cionga a fondat AZ Capital Advisors, un parteneriat specializat în consilierea în domeniul fuziunilor şi achiziţiior, devenind managing partner al firmei, pe care o conduce şi în prezent. Totodată, Cionga a deţinut pe perioade limitate şi funcţii neexecutive în consilii de administraţie/supraveghere.

Victor Vlad Grigorescu este expert în cadrul Departamentului pentru Energie. Anterior, a ocupat timp de doi ani poziţia de director al AG Industrial Consult, societate specializată în consultanţă în

domeniul politicilor publice. În perioada 2007-2011, Grigorescu a ocupat poziţia de secretar II în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, secţia comercială, cu responsabilităţi în

domeniul politicii comerciale comune a UE.

Anterior detaşării la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE, începând cu anul 2004, Grigorescu a ocupat poziţia de expert UE în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, Departamentul de Comerţ Exterior, partipând la negocierile de aderare a României la UE.

Cristian Buşu este, începând din 2011, lector universitar în cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti. În prezent, este de asemenea membru al consiliului de administraţie şi al comitetului de audit la SIF Oltenia (SIF5), începând din mai 2013, şi director sucursală centrală Marfin Bank Bucureşti, din octombrie 2010.

În perioada 2009-2013, Buşu a fost director economic al Fondului Proprietatea şi membru în Comitetul Reprezentanţilor. Anterior a fost timp de patru ani consilier economic în cadrul Departamentului Economic al Guvernul României. Între anii 2000 şi 2005 a lucrat pentru Prudential Financial, New York, ca planificator financiar/broker.

În urma ofertei publice prin care acţiunile Electrica au fost listate la începutul lunii iulie, statul român a rămas cu 49% din acţiunile companiei. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a investit 75 milioane euro în ofertă şi a obţinut astfel 8,6% din acţiunile companiei, devenind al doilea mare acţionar, după stat.