La schimbul cartilor de vizita dinaintea inceperii interviului cu BUSINESS Magazin, Mircea Vescan a aratat fara cuvinte ce inseamna pentru el sintagma „afacere de familie”: in schimbul unei carti de vizita, a dat doua - una a lui si una a sotiei sale, Calinita Vescan, director general adjunct la Armax Gaz, unul dintre producatorii de echipamente pentru industria gazului cu cea mai mare cota de pe piata romaneasca. „Din 1990 incoace am avut un singur aliat corect si cinstit, pe sotia mea”, explica Mircea Vescan.

Dupa opt ani de cand detine afacerea Armax Gaz, Mircea Vescan a decis insa ca mai are nevoie de un partener de afaceri. Raspunsul la intrebarea „de ce” este mai lung si, din punctul de vedere al lui Mircea Vescan, incepe in 1990, cand Romania a iesit, mai mult sau mai putin voit, de pe piata CAER, care cuprindea tarile fostului bloc socialist. Or, Rusia si toate tarile care se termina cu “stan” - Kazahstan, Kirgizstan, Uzbekistan, Afganistan, Turkmenistan sau Tadjikistan -, dupa cum le enumera pe nerasuflate omul de afaceri, reprezinta cea mai ravnita piata pentru o companie ca Armax Gaz, deoarece sunt printre cele mai mari producatoare de gaz din lume si au nevoie de foarte multe echipamente.

„Fiind cei mai importanti producatori de gaze, volumele pe care as putea sa le vand acolo sunt foarte importante, iar pe de alta parte e de ajuns sa intru, pentru ca as avea succes cu siguranta”, spune Vescan. Iar succesul nu ar fi datorat doar calitatii produselor, despre care Vescan vorbeste tot timpul, ci mai ales preturilor cu care ar putea duce produsele acolo. Omul de afaceri exemplifica prin faptul ca anul trecut, la un targ in Kazahstan, a gasit o piesa ce se vindea acolo cu 800.000 de euro, in conditiile in care aceeasi piesa costa in catalogul Armax 100.000 de euro.

„Am vinde foarte bine pe piata ruso-asiatica, dar producatorii de acolo nu discuta cu noi, deoarece nu suntem pe lista de furnizori pe care le-o dau colaboratorii lor, cum ar fi Gazprom”, spune Mircea Vescan. Insa nu e totul pierdut, considera omul de afaceri. Sansele ca Gazprom sau companiile din Asia Centrala sa se uite si la ei ar fi mai multe: „In primul rand, ar putea fi o reconciliere la nivel guvernamental”, spune Vescan, care considera ca Romania ar putea deveni un partener bun al Gazprom daca ar sti cum sa isi vanda principalele atuuri, cum ar fi faptul ca poate depozita o cantitate de 25-30 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Vescan considera ca aceasta problema ar trebui separata de cea a pretului gazelor, care incinge constant spiritele intre Gazprom si tarile UE. De fapt, omul de afaceri considera ca declaratiile guvernamentale privind o viitoare intelegere cu Gazprom pentru un pret mai bun al gazului importat de la ei in viitor pornesc de la o teorie falsa. „In mod traditional, Gazprom nu lucreaza cu guverne si vinde gazul catre companii agreate, dintre care o parte vand si in Romania (cum este compania germana Wintershall - n.red.), iar declaratiile acestea nu sunt decat metode de a proteja companiile care aduc gaz din Rusia pe piata romaneasca”, isi expune Vescan teoria.

O alta metoda de a ajunge pe piata ruseasca ar fi, din punctul de vedere al lui Mircea Vescan, vizibilitatea cat mai buna. „La mijlocul acestui an vom incepe demersurile pentru a ne lista pe o bursa externa, la Oslo sau la Londra, cele mai importante burse pentru noi, listare care ne-ar putea ajuta financiar, dar ne-ar putea ajuta si sa fim vazuti de mai multa lume”, explica Vescan, care spera sa vada simbolul ARAX la bursa de la Oslo in primele luni ale lui 2009. Armax este listata la bursa de la Bucuresti (deocamdata pe Rasdaq, asteptand translatarea la BVB), insa Vescan considera bursa de la Bucuresti „mult prea fragila si insuficient de puternica pentru a aprecia potentialul Armax”.

Cu toate acestea, Armax a avut la bursa de la Bucuresti un 2006 si un 2007 excelenti, fiind in esalonul de companii cu cresteri importante ale actiunilor. Capitalizarea companiei (care era la mijlocul lunii februarie de aproximativ 40 de milioane de euro) a scazut de anul trecut incoace, odata cu evolutia descrescatoare a bursei. „Armax a avut in 2007 o capitalizare extrem de apropiata de valoarea pe care eu consider ca o are aceasta companie”, spune Vescan, referindu-se la momentul cand capitalizarea Armax atinsese aproape 140 de milioane de euro. Vescan crede ca aceasta este valoarea la care va ajunge din nou compania la bursa, iar daca nu va ajunge, ramane oricum valoarea de referinta in vederea unei eventuale vanzari a companiei.

Gabriel Aldea, broker la Intercapital Invest, considera ca actiunea Armax va ajunge din nou la valoarea maxima de la mijlocul lui 2007 intr-un orizont de timp de doi, poate chiar trei ani: „Cresterea acestei actiuni ar putea incepe in a doua jumatate a acestui an, daca piata va fi favorabila si daca rezultatele financiare ale companiei vor fi favorabile”. Bineinteles, daca nu vor fi surprize, cum ar fi niste rezultate financiare negative sau turbulente pe piata internationala, mai spune Aldea.